Partidele s-au pregătit şi mediatic pentru alegerile de anul viitor. Din cele 52 de licenţe de televiziune acordate de CNA în 2011, majoritatea aparţin unor companii finanţate, pe faţă sau ocult, de oameni politici locali, care luptă în 2012 pentru mize electorale importante.
O analiză a „României libere” arată că în cursul anului pre-electoral 2011, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a acordat 52 de licenţe pentru televiziuni care transmit prin cablu sau satelit. Cum marea majoritate sunt asociate cu oameni politici locali, se ridică întrebarea legitimă dacă acestea vor putea transmite informaţii obiective sau vor fi simple instrumente de propagandă.
TRANSILVANIA
Mogulii din grupul de la Cluj
Apropierea anului electoral a adus o regrupare a forţelor media în Ardeal. Lideri ai USL, ai PDL, dar şi cei ai UDMR încearcă să obţină o poziţie cât mai bună pe piaţa media. Clujul pare să fie în epicentrul tuturor acestor mişcări, mai ales că arestarea preventivă a primarului PDL Sorin Apostu a relansat bătălia politică ce părea să fie câştigată dinainte de partidul condus de Emil Boc.
La Cluj-Napoca, cea mai importantă mişcare a fost făcută de doi foşti vicepreşedinţi la nivel naţional ai PSD – şi foşti miniştri în cabinetul condus de Adrian Năstase – care au cumpărat mai multe instituţii de presă. Este vorba de fostul vicepremier Ioan Rus şi de fostul ministru al Informaţiilor Publice, Vasile Dâncu. Cei doi, asociaţi cu finanţatorul echipei de fotbal CFR Cluj, Arpad Paszkany, care până în anul 2009 a fost unul dintre principalii sponsori ai PDL, au fondat un nou trust de presă. Acesta include site-urile www.domnulprimar.ro şi www.cdradio.ro, cotidianul „Servus Cluj” şi săptămânalul local „Mesagerul de Cluj”. Însă piesele de rezistenţă sunt două televiziuni. Televiziunea locală NCN va fi redenumită Transilvania Live şi ar urma să devină o televiziune naţională de ştiri, cu sediul la Cluj, iar cealaltă, numită Transilvania Channel, fosta Someş TV din Dej, va deveni o televiziune naţională cu profil generalist.
Coaliţia are televiziuni prietene
Noul trust va acţiona pe o piaţă în care partidele din coaliţia de guvernământ au ştiut să îşi apropie unele dintre instituţiile de presă. De exemplu, cotidianul Monitorul de Cluj este condus de fratele europarlamentarului PDL Rareş Niculescu. Este vorba de jurnalistul Paul Niculescu, care este şi acţionar la societatea care editează ziarul. De asemenea, televiziunea Alpha TV este apropiată de PDL, televiziunea One TV este apropiată de UNPR, iar cotidianul regional Szabadsag şi postul local Paprika Radio sunt asociate cu UDMR.
De altfel, unii dintre liderii marcanţi ai UDMR Cluj, cum ar fi fostul consilier prezidenţial Peter Eckstein-Kovacs ori consilierul local Miklos Irsay, se numără printre fondatorii postului de radio. Pe piaţa media din Cluj au circulat zvonuri potrivit cărora refacerea reţelei de staţii locale Realitatea TV ar fi în avantajul PDL. La Cluj, de-a lungul vremii, unele dintre firmele care apar în dosarul de corupţie al primarului Sorin Apostu s-au numărat printre principalii cumpărători de publicitate la Realitatea TV Cluj. Printre acestea s-ar număra firmele Electrogrup şi Rosal. De asemenea, la Târgu-Mureş, în managementul staţiei locale se regăseau oameni apropiaţi de primarul PDL Dorin Florea. Surse din media locală spun că la Târgu-Mureş, în curând, ar urma să mai fie deschise alte două televiziuni locale.
MOLDOVA
Membru PNL Focşani: „Da, am luat o licenţă”
Nici politicienii din zona Moldovei n-au stat cu mâinile în sân în anul pre-electoral 2011. În spatele unora dintre cele zece televiziuni locale care au primit licenţă să emită în zona Moldova se află politicieni sau oameni de afaceri cunoscuţi în zonă ca fiind apropiaţi de anumite partide politice.
Una dintre ele este Diplomatic TV, cu sediul în Focşani, deţinută de firma SC Diplomatic T.V.
Network, a liberalului Cătălin Buşcă.
Această televiziune nu le este străină focşănenilor, pentru că a mai emis în urmă cu trei ani, sub numele de scenă Diplomatic Focus TV. Mai târziu a fost vândută şi a devenit Focus TV.
În primăvara acestui an, firma liberalului a depus o nouă cerere de licenţă, de data aceasta pentru mai multe staţii locale în localităţile vrâncene Dumitreşti, Homocea, Mărăşeşti, dar şi pentru trei comune din nordul judeţului Galaţi – Nicoreşti, Ţepu şi Valea Mărului.
Potrivit cererii depuse la CNA, cel care a depus cererea de înfiinţare a studioului local de televiziune a fost chiar Cătălin Buscă, membru al biroului teritorial PNL Focşani.
„Da, am luat o licenţă. Studiourile au fost deschise, au fost închise, în funcţie de posibilităţi. Licenţa pe eter s-a vândut lui Focus mai demult. Noi, Diplomatic TV, nu mai avem licenţă mare, avem acum numai licenţe mici pentru localităţi. Adică să faci o transmisiune video, ştiri locale. Ceva de genul ăsta. După ce am vândut Focusul, se mergea prin linia acestei televiziuni. Dar după aceea, s-au mai stricat relaţiile. Eu am şi fost acţionar acolo şi am vândut-o, pe bucăţi. Am rămas puţin păcălit, ei au o datorie la noi. Acum noi am luat licenţă separat, pentru câteva studiouri locale “, a declarat Cătălin Buşcă pentru „România liberă”.
Peisajul audiovizualului din Focşani şi împrejurimi este completat de televiziunea Focus TV – cea deţinută până nu demult de Buscă, şi de principala ei concurentă, Atlas TV.
Dacă Focus TV, deţinută de Grupul de Presă „Evenimentul Românesc” al lui Ion Cristoiu, a fost percepută ca o televiziune prietenă cu fosta Alianţă DA, PNL-PDL, Atlas TV a fost acuzată nu de puţine ori că este apropiată de PSD. Omul de afaceri care o deţine – Ion Martiş, este cunoscut ca un bun prieten al lui Marian Oprişan, şeful Consiliului Judeţean Vrancea şi vicepreşedintele PSD. Cel din urmă chiar a iscat un scandal în momentul în care i-a luat apărarea lui Martiş într-o şedinţă a CNA, când postul a fost acuzat că a ţinut partea PSD în timpul campaniei electorale din 2004.
PDL are Puls la Bacău
O nouă televiziune ce nu este străină de interese politice, potrivit presei locale, este Puls TV, din Bacău. Licenţa a fost obţinută în urmă cu doar două luni de firma SC Puls Media Productions SRL. Jurnaliştii băcăuani scriu însă că finanţatorul din spatele noii televiziuni ar fi omul de afaceri Costică Rusu, apropiat de PDL.
Acesta a lansat iniţial o staţie locală la Bacău a Antenei 1, dar proiectul ar fi picat tocmai din cauza apropierii sale de liderii PDL Bacău, prietenie pe care conducerea de la centru a Antenei 1 nu a văzut-o cu ochi buni. Astfel, Costică Rusu a cerut o licenţă pentru o nouă televiziune – Puls TV, apropiată de PDL.
TV Neamţ: sub semnul adevărului sau al PSD?
În judeţul Neamţ a apărut recent o nouă televiziune – TVN. Inaugurat pe 30 aprilie 2011, postul – al cărui slogan este „TVN – o televiziune sub semnul adevărului” – aparţine comunităţii rurale din comuna Vânători-Neamţ, potrivit iniţiatorilor. Proprietarul postului – omul de afaceri Vasile Roşu, promite că televiziunea se va ţine departe de orice partizanat politic. Rămâne de văzut dacă reprezentanţii postului se vor ţine de cuvânt, având în vedere că oaspeţii de vază în prezenţa cărora s-a lansat oficial postul au fost trei social-democraţi – parlamentarii PSD Culiţă Tărâţă şi Ioan Munteanu şi primăriţa Adriana Petrariu, tot de la PSD.
GALAŢI-BRĂILA
Intrarea în anul electoral 2012 găseşte şi Galaţiul cu o inflaţie de televiziuni locale. Deocamdată sunt şapte, dar urmează să apară încă una. Aceasta în condiţiile în care trusturile mari efectuează restrângeri de activitate. Recent, Pro TV a închis staţia Pro TV Galaţi-Brăila, păstrând doar corespondenţii locali.
Marius Necula, finanţator la Realitatea TV Galaţi-Brăila
Pe 11 noiembrie 2011 a fost inaugurată oficial activitatea staţiei Realitatea TV Galaţi-Brăila, în prezenţa lui Elan Schwartzenberg, a ministrului de Externe Teodor Baconschi şi senatorului PDL Marius Necula. Staţia emitea de la începutul verii, fiind înfiinţată înaintea scindării Realitatea TV. Finanţatorul din spatele Realitatea TV Galaţi- Brăila este senatorul PDL Marius Necula. Acţionarul majoritar al firmei de administrare este omul de încredere al senatorului, Elena Costin, cea care e administrator la mai multe firme ale familiei Necula, printre care şi Data Consult, implicată prin Atlas SA în construirea sălilor de sport şi alimentărilor cu apă. Alt acţionar este reprezentantul reţelei de staţii Realitatea TV.
Prima Realitatea TV Galaţi-Brăila emite din 2008
La Galaţi mai există, din 2007 şi un alt post marca „Realitatea”, RTV Galaţi-Brăila. Primii acţionari ai RTV Media au fost liderul grupului PDL din Camera Deputaţilor şi preşedintele PDL Galaţi Mircea Toader şi Cosmin Păun, fost prefect de Galaţi în 2009-2011.
Televiziunea a fost preluată de candidatul PDL la Primăria Galaţi, omul de afaceri Andrei Lişinschi, care a investit 1,5 milioane euro în amenajări şi dotări, pentru ca RTV să funcţioneze ca staţie Realitatea TV Galaţi-Brăila. Lişinschi nu a beneficiat însă nici măcar de o secundă de emisie. Înaintea campaniei pentru „localele” din 2008, când a aflat că în spatele noii staţii se află un politician portocaliu, conducerea trustului Realitatea a anulat franciza. Lişinschi i-a cedat televiziunea consilierului său, Aurel Stancu, care a şi început emisia în noiembrie 2008.
Televiziuni PC
Lucrurile se complică pe culoarul Partidului Conservator. Reapare staţia Antena 1 de Galaţi-Brăila, desfiinţată în 2009. Aceasta a mai funcţionat în perioada 2007-2009, dar după alegeri şi după acumularea unor datorii de 500.000 euro către Antena 1 a fost închisă. Acum este redeschisă, cu finanţarea asigurată de omul de afaceri Radu Cosca şi deputatul PC Bogdan Ciucă.
O altă televiziune PC este Vox TV, a preşedintelui PC Galaţi, Eugen Durbacă. În prezent, Durbacă este vicepreşedinte al CJ dar vrea să redevină primar al Galaţiului, după ce a mai fost primar şi în perioada 1992-2000. Pentru că nu i-a fost acceptată candidatura USL de către liderii PSD şi PNL, Dan Nica şi Victor Dobre, şi nu i-au ieşit nici recentele aranjamente cu UNPR, Eugen Durbacă va candida la primărie din partea Partidului Poporului sau ca independent. Vox TV îi va fi loială în ambele variante.
Pentru că este posibilă o nouă desfiinţare a staţiei Antena 1 Galaţi-Brăila după alegerile din 2012, Radu Cosca intenţionează să mai înfiinţeze o televiziune locală care să emită şi pe viitor.
City One TV, în pregătire
Se mai pregăteşte de emisie şi postul de televiziune City One, finanţat de Bogdan Negru, care a lucrat ca tehnician la altă televiziune locală. Negru a investit peste 150.000 euro în amenajarea studiourilor. City One va fi o televiziune axată pe showbiz, dar nu va putea rămâne în afara campaniei. Cert este că pe 10.03.2011, când CNA a aprobat acordarea licenţei pentru City One Galaţi firmei Dynamics Engineering SRL Galaţi, au fost doar două voturi împotrivă, cele ale membrilor CNA propuşi de PDL.
Mogulii comunali
O modă a anului 2004, cea de înfiinţare a unor televiziuni prin cablu în comune, pare că reînvie în 2011 în judeţul Galaţi. În unele localităţi gălăţene a apărut deja şi concurenţa între televiziunile comunale. Pe 12 mai 2011, CNA a acordat Întreprinderii Individuale Monica Lungu licenţa pentru televizunea prin cablu TV Cudalbi. La Cudalbi mai există, din mai 2004, televiziunea prin cablu Prioritar TV. Patronul acesteia, Petrică Drăgoi, a fost o perioadă membru al Partidului Conservator, aşa că s-ar putea spune că Prioritar TV Cudalbi a fost o „mini-Antenă” iar Drăgoi un mic mogul. Între timp, Drăgoi a renunţat la politică, preferând să se ocupe de afaceri. Acum, va avea concurenţă din partea consătencei sale, Monica Lungu, de 31 de ani. Pentru că numărul de telefon comunicat la CNA era „nealocat”, nu am reuşit să luăm legătura cu Monica Lungu, pentru a afla detalii despre televiziunea sa. Din 2004, la Lieşti există Ambasador TV, la Pechea-Valenstaf TV, iar pentru Măstăcani CNA a acordat în 2010 licenţa pentru Marnisat TV. Numele patronilor nu sunt puse în legătură directă cu partide politice.
Rural TV Schela nu şi-a scăpat patronul de închisoare
Cea mai longevivă televiziune comunală din judeţul Galaţi este Rural TV Schela, a fostului primar PSD al comunei, Iacov Bărceanu. Licenţa a fost obţinută de Rodica Bărceanu, din aprilie 2004. Implicat în mai multe afaceri în urma cărora a fost cercetat penal, primarul Bărceanu şi-a asigurat imaginea în faţa alegătorilor din Schela şi prelungirea carierei politice prin Rural TV, în care a investit serios pentru dotarea unui studiou profesional şi angajarea a câtorva oameni de la Mega TV Galaţi, televiziunea miliardarului Cătălin Chelu. Erau transmise şedinţele CL, spectacole, toate în „regia” primarului. Televiziunea i-a folosit lui Bărceanu la câştigarea unui nou mandat de primar în 2008, dar în iulie 2010 şi-a întrerupt mandatul pentru că are de făcut 4 ani şi jumătate de închisoare pentru o afacere ilegală cu banii publici.
CONSTANŢA
Patru televiziuni noi în două luni
De la sfârşitul lunii noiembrie, în Constanţa emite o staţie locală a Realitatea TV, un melanj curios între PSD şi PDL. Elan Schwartzenberg, patronul televizunii, şi primarul Radu Mazăre, care e şi preşedintele PSD Constanţa, nu ascund vechile legături de prietenie care îi leagă. Cu toate acestea, staţia locală este condusă de soţia controversatului PDL-ist Laurenţiu Mironescu, fost secretar de stat în MAI, cercetat în dosarul corupţiei din Portul Constanţa. Pentru ca lucrurile să fie şi mai complicate, investiţia în staţia locală îi aparţine lui Mihai Craiu, patronul Media Consult International. Toţi actorii implicaţi, de la Craiu la directorul general care lucrează fără salariu, Ionuţ Barbu, spun că televiziunea nu este una de campanie, dar mizează pe banii pe care îi pot încasa, în 2012, de la partidele politice.
Televiziune cu sprijinul primarului la Năvodari
La mijlocul lunii decembrie este programată prima emisie a postului Litoral TV, care a obţinut licenţa în octombrie. „Va fi un post generalist, multicolor. Nu este o televiziune de partid”, spune Gabriel Cosmin Popa, directorul postului, care recunoaşte însă că televiziunea este sprijinită de primarul Năvodariului, Nicolae Matei, şeful local al PSD. Postul va avea circa 30 de angajaţi, patru echipe de teren, iar investiţia se ridică la circa 300.000 de euro. Licenţa este deţinută de Media Est Vision, unde acţionar este Geanina Ramona Mureş, recent intrată în afaceri. Tot ea este acţionar majoritar la Radio C FM Constanţa, care emite deja. Societatea intenţionează să tipărească şi un ziar, Gazeta de Năvodari, care acum apare online.
Trusturi de presă locale
În Constanţa vor mai emite, în următoarele luni, două televiziuni locale: Media TV, în Mangalia, şi Eforie TV. „Eu mai deţin patru licenţe, de câţiva ani, pentru Medgidia, Cernavodă şi Cobadin. Încercăm să ţinem oamenii angajaţi, nu este chiar o afacere”, a spus Valentin Coteţ, reprezentantul societăţii care deţine licenţa. Tot el a declarat că Media TV Mangalia este acum la stadiul de pregătire a studiourilor, dar că, din cauza crizei, lucrurile merg încet.
„Eforie TV va începe să emită până pe 15 februarie 2011″, a spus Doru Iordache, directorul televiziunii. Investiţia planificată este de 100.000 de euro. Posesorul licenţei este firma Litoral Media Group, ai cărei acţionari, printre care se află şi oameni de afaceri apropiaţi de PSD, controlează şi Antena 1 Constanţa. 
Preşedintele CNA: „Televiziunile apar înainte de campanie şi apoi dispar”
Şeful Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) a confirmat pentru RL fenomenul televiziunilor înfiinţate cu un scop precis: campania electorală: „Da. Aşa este. În anii pre-electorali se înmulţesc televiziunile locale. Acestea încep să emită în anul electoral şi apoi, încet-încet, dispar”. Această tendinţă a fost observată, de-a lungul timpului, şi de reprezentanţii ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei. „Explozia apariţiei unor noi posturi radio-tv în preajma alegerilor este un fenomen vechi, observat încă din 2004, când mulţi politicieni sau oameni de afaceri locali îşi înfiinţau posturi de televiziune sau ziare cu scopul de a le folosi în campaniile electorale pentru a servi anumite interese politice. Multe dintre aceste entităţi media, mai ales cele din zona presei scrise, dispăreau după alegeri, pentru a reapărea sporadic în preajma următorului ciclu electoral”, a declarat Răzvan Martin, coordonator programe în cadrul ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei.
„Berlusconizarea” presei locale
Răzvan Martin susţine că politizarea presei locale este îngrijorătoare atât din perspectiva dreptului cetăţeanului la liberă şi corectă informare, cât şi din cea a libertăţii de exprimare a jurnalistului. ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei şi alte organizaţii de media au atras în nenumărate rânduri atenţia asupra legăturilor periculoase dintre patronatul de media locală şi mediul politic local. „În cvasitotalitatea cazurilor e vorba de oameni de afaceri locali care nu fac bani din presă, ci finanţează presa pentru a-şi rezolva interese economice sau politice, noi denumind acest fenomen drept «berlusconizarea presei». Probabil că vom avea de-a face şi la anul cu astfel de situaţii, mai ales că experienţa ne demonstrează că practicile rămân aceleaşi, indiferent de actorii politici implicaţi sau de culoarea politică a partidelor aflate la putere”, a explicat Răzvan Martin.
Asociaţia ActiveWatch susţine că politizarea presei locale este îngrijorătoare atât din perspectiva dreptului cetăţeanului la liberă şi corectă informare, dar şi din cea a libertăţii de exprimare a jurnalistului.
