Statele zonei euro şi FMI au acordat Ciprului un an suplimentar pentru îndeplinirea ţintelor bugetare în cadrul acordului de ajutor financiar extern, cu împrumuturi de 10 miliarde de euro, potrivit unei variante preliminare a acordului, scrie cotidianul Wall Street Journal, citat de Mediafax.
Cipru va trebui să ajungă la un surplus bugetar primar, excluzând cheltuielile cu serviciul datoriei, de 4% în 2017, faţă de ţinta anterioară de 2016, întrucât şocul cauzat de închiderea sistemului bancar pentru aproape două săptămâni în martie ameninţă să afecteze grav economia ţării.
Pentru acest an, Cipru estimează un deficit bugetar primar de 2,4% din PIB.
Citeşte şi Cipru vrea să ridice o interdicţie pentru cazinouri. Biserica se opune
„Aşezarea finanţelor publice pe o cale sustenabilă este prioritară pentru stabilizarea economiei şi revenirea încrederii companiilor, populaţiei şi investitorilor străini în perspectivele economice pe termen lung ale ţării”, se arată în proiectul de acord obţinut de Wall Street Journal.
Citeşte şi Mafia rusă a părăsit „paradisul pierdut“?
Cipru şi-a asumat o listă lungă de obiective în schimbul împrumuturilor de 10 miliarde de euro, inclusiv reduceri de cheltuieli şi majorări de taxe, precum şi restructurarea sectorului bancar.
Potrivit înţelegerii, Cipru a închis a doua mare bancă a ţării, Cyprus Popular Bank (Laiki), şi mută activele solide la cea mai mare instituţie de credit de pe insulă, Bank of Cyprus.
Deponenţii ar putea pierde 40-60% din sumele mai mari de 100.000 de euro deţinute la Bank of Cyprus, în timp ce la Laiki pierderile peste nivelul asigurat s-ar putea situa la 80%.
Acordul cu zona euro şi FMI prevede ca Cipru să adopte măsuri de austeritate cu un impact de 351 milioane de euro în acest an, sumă echivalentă cu 2,1% din PIB. Printre acestea se numără majorarea taxei pe profit de la 10% la 12,5%, a TVA de la 17% la 18% şi creşterea accizelor pe produse din tutun şi alcool.
