Poliţia din Cipru a intensificat măsurile de securitate pentru a împiedica scoaterea de bani din ţară, interzisă de măsurile dure de control al capitalului bancar impuse de guvern. Dar, în timp ce băncile din insulă au fost închise o perioadă pentru perfectarea sistemului, filialele din străinătate au continuat operaţiunile, facilitând transferuri masive în alte ţări.
După impunerea măsurilor draconice de control al capi-talului din sistemul bancar din Cipru pentru a împiedica retragerea masivă de bani şi un posibil faliment, câteva persoane au fost prinse încer-când să părăsească insula cu peste 200.000 euro.
Potrivit Financial Times, alţii au abor-dat diferit restricţiile im-pu-se Ciprului, demonstrând că măsurile de control al capi-talului bancar cipriot sunt pline de fisuri. Omul de afaceri rus Serghei Tiulenev a relatat că în ziua impunerii restricţiilor a primit un telefon de la ciprioţi care se ofereau să îl ajute să scoată peste un million de euro dintr-o bancă locală ce urma să fie închisă. Dar trebuia să plătească înainte 200.000 euro, ceea ce afaceristul a refuzat. La Bruxelles au apărut semne de îngrijorare că deponenţii cu legături politice în Cipru au scos bani din băncile Laiki şi Bank of Cyprus, chiar dacă instituţiile au fost închise.
Potrivit Le Soir, care citează surse din Lon-dra şi Moscova, filialele băncilor cipriote din străinătate au organizat o importantă ope–raţiune de scoatere de capital. Nu se cunoaşte suma exactă, dar se estimează că ar fi vorba de 4-6 miliarde euro. Reuters precizează că filialele Laiki şi Bank of Cyprus din Marea Britanie şi Rusia nu au impus clienţilor lor limite de retragere de bani şi, după cum consideră analiştii, ar putea fi o falie ce poate costa scump „planul de salvare” a Ciprului.
Guardian relevă că situaţia continuă la Londra, unde filiala britanică a Laiki, bancă ce urmează a fi desfiinţată, a declarat că „sun–tem deschişi, continuăm operaţiunile în mod obişnuit şi nu există restricţii asupra conturilor clienţilor noştri”. Nerezidenţii care dispun de conturi în băncile cipriote şi-au putut retrage liniştiţi banii, ceea ce explică hemoragia de fonduri semnalată săptămâna trecută de Banca Centrală a Ciprului. Or, controlul capitalurilor este un element-cheie al reuşi–tei planului de salvare a zo–nei euro şi FMI.
Reuters a citat un bancher din Banca Centrală Europeană (BCE) care a avertizat auto-rităţile letone, Riga fiind suspectată că a primit fondu-rile ruse venite din Cipru. Informaţia a fost dezminţită de autorităţile letone, însă ţara poate fi o destinaţie posibilă, moneda sa fiind ancorată la euro şi sistemul său financiar fiind foarte stabil. O monedă forte şi stabilă, aceleaşi motive care au atras ruşii în Cipru în anii 1990.
Ginerele preşedintelui
AKEL, cel mai mare partid de opoziţie şi al doilea ca număr de mandate în Parlamentul de la Nicosia, acuză că unul din ginerii preşedintelui Ciprului, Nicos Anastasiades, a scos din ţară 21 milioane euro cu câteva zile înainte ca guvernul să ajungă la un prim acord de ajutor extern cu statele zonei euro şi băncile să fie închise. Fondurile au fost transferate de Loutsios&Sons, compania ginerelui preşedin-telui, iar un ministru ar fi trans–ferat 300.000 euro chiar înaintea acordului între Cipru şi zona euro.
În perioada în care băncile cipriote au fost închise, diverse publicaţii occidentale citau surse potrivit cărora din Cipru s-ar fi scos circa 10-12 miliarde euro. Având în vedere că mafia rusă spăla banii în insulă, nimic nu este imposibil.
