Deşi a crescut salariile in zona bugetară – ceea ce ar însemna venituri mai mari din impozitul pe venituri, s-a lăudat cu relansarea economiei – ceea ce ar semnifica venituri din impozite pe profit mai mari şi a crescut accizele, de unde veniturile din acestea ar trebui să fie în creştere, statul a reuşit în primele şase luni să piardă venituri cifrate la 6,5 miliarde lei.
În consecinţă, pentru a atinge deficitul bugetar convenit cu FMI, de 2,1% din PIB, Guvernul a trebuit să limiteze multe din cheltuielile sale care, dacă ar fi fost efectuate, ar fi susţinut creşterea economică, arată un raport făcut public ieri de către Consiliul Fiscal (CF), instituţie independentă politic menită să supervizeze politicile fiscale şi bugetare ale Guvernului.
Veniturile din TVA, profit, accize în cădere liberă
Execuţia pe primul semestru ”arată o nerealizare semnificativă, de peste 6,5 miliarde lei faţă de programul aferent primului semestru (doar 93,7% realizare faţă de program)”, arată CF. Cele mai mari nerealizări au fost înregistrate în cazul sumelor primite de la UE (un minus de 3.347 milioane lei faţă de programul propus), impozitului pe profit (-827 milioane lei), accizelor (-713 milioane lei), TVA (-485 milioane lei) şi veniturilor nefiscale (-467 milioane lei).
Scăderea impozitului pe profit este explicabilă prin regularizări ale plăţilor aferente impozitului pe profit făcute în zona bancară însă şi prin slaba evoluţie înregistrată la firme (creştere a colectării doar cu 0,2%, în pofida estimărilor iniţiale de 8,3%). In zona accizelor, veniturile înregistrate suplimentar de stat au crescut cu doar 4,2% faţă de primele şase luni din 2012, adică nici măcar cu un curs valutar mai mare cu 5,2% la care acestea au fost calculate. In plus statul a crescut accizele la bere, ţigarete şi motorină şi ca urmare creşterile de venituri trebuiau să fie substanţiale.
În cazul scăderii veniturilor din TVA (nerealizare de 485 milioane lei şi creştere de doar 3,3% faţă de semestrul I din 2012) singura vina a statului a fost optimismul său iniţial. Bani mia mulţi nu aveau de unde veni, căci consumul final al gospodăriilor a scăzut cu 0,3% în termeni reali, iar importurile extra-UE, purtătoare de TVA, au fost şi ele mai mici cu 16%.
Citeşte şi editorialul: Scrisoare către alegătorii USL: nu era, totuşi, mai bun Boc decât Ponta?
Impozitele pe venituri, evoluţie la limită
Singurul obiectiv atins în zona veniturilor bugetare a fost cel referitor pe impozitele pe salarii şi venituri. ”Evoluţia (a fost -n.red.) în linie cu aşteptările, realizându-se în proporţie de 99,9% faţă de programul semestrial, înregistrând o creştere cu 9,3% faţă de semestrul I 2012”. Influenţele au fost date de reîntregirea salariilor în domeniul bugetar, creşterea salariului mediu brut pe economie (cu 5,4% în semestrul I 2013 faţă de semestrul I
2012), creşterea numărului de salariaţi (cu 2,4% în primele 5 luni ale anului 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012) şi creşterea salariului minim. Atingerea ţintei pe întreg anul este puţin probabilă deoarece evoluţiile din ultimele luni arată o decelerare a creşterii salariului mediu brut pe economie, în special în mediul privat, unde salariile brute scad în termeni reali de 3 trimestre. Aceasta face ”puţin plauzibilă realizarea aşteptărilor încorporate de catre Guvern în bugetul iniţial pe 2013 de creştere a salariului mediu brut pe economie cu peste 7% în 2013”, notează CF.
Rambursările de la UE, sub 50%
În relaţia cu UE privitoare la programele nerambursabile pierderea de venituri a statului a fost de 5,65 miliarde euro, reprezentând diferenţa dintre sumele programate a fi primite şi cele încasate efectiv. Cele mai mari rateuri au fost la capitolele rambursări (primiţi 755 milioane euro faţă de estimări de 5.754 milioane euro). Gradul de realizare al programului semestrial a fost de 47,6%, reflectând ”un eşec major în absorbţia fondurilor europene”. În conformitate cu datele Comisiei Europene, în cazul fondurilor structurale, România are de departe cea mai mică rata de absorbţie a fondurilor UE la nivel european in exercitiul financiar 2007-2013, diferenţa faţă de celelalte ţări fiind una foarte mare, spune CF.
Găurile acoperite din tăierea cheltuielilor
Dacă găurile bugetare menţionate mai sus ar fi fost acoperite din limitarea unor cheltuieli inutile, ar fi fost bine. Pentru a compensa pierderea de veituri, Guvernul a tăiat din capitole importante de cheltuieli cu impact direct asupra creşterii eonomice, precum cheltuielile cu investiţiile. Au fost majorate însă cheltuielile fără impact asupra impulsionării economiei. ”Creşteri de cheltuieli au fost înregistrate faţă de primul semestru al anului 2012 la cheltuielile de personal (+18,0%), bunuri şi servicii (+6,8%), subvenţii (+9,3%), alte transferuri (+19%) şi dobânzi (+0,7%)”, spune CF.
Pe de altă parte, au scăzut cele la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-19,2%), cheltuielile de capital (-9,8%) şi ele cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-33,3%).
În concluzie, sub-performanţa semnificativă pe partea de venituri bugetare a fost compensată în primele 6 luni ale anului 2013 în principal prin reducerea cheltuielilor de investiţii, prin menţinerea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile la un nivel mult sub nivelul programat, prin cheltuieli cu dobânzile sub programul semestrial şi prin cheltuieli cu asistenţa socială mult sub aşteptări.
Paradoxal: economie în creştere, venituri bugetare mai mici
Economiştii consultaţi de România Liberă vorbesc de un aparent paradox în domeniu. Creşterea economică ar putea atinge cîn 2013 chiar şi 3% însă veniturile statului nu vor urma o tendinţă similară. ”E posibil să avem o creştere de 3% dar nu înseamnă o majorare a veniturilor bugetare. Ar trebuie o altă structură a economiei”, spune Ionuţ Dumitru preşedintele CF. Atât acesta cât şi economistul Florin Cîţu afirmă că una dintre probleme e natura creşterii economice. Avem una bazată pe agricultură, exporturi, sectoare fie neutre din punct de vedere fiscal, fie nefiscalizate, şi nu pe consumul intern.
Fiscalitate în creştere din 2014
Potrivit noilor măsuri pe care Guvernul s-a angajat faţă de FMI să le implementeze, toţi cei care obţin venituri din chirii vor fi obligaţi ca de la 1 ianuarie 2014 să plătească contribuţii la sănătate şi pensii din aceste câştiguri.
Tot de la anul, independent de tipul de contract pe care îl au cu angajatorii, salariaţii vor plăti contribuţii sociale în cuantum egal. Nu vor mai fi deci diferenţe în modul de calcul al taxelor datorate statului pentru sănătate şi pensii, indiferent că angajaţii sunt plătiţi pe carte de muncă sau pe contracte de drepturi de autor. Acelaşi regim va fi aplicat şi celor care obţin venituri din activităţi independente.
Tot din 2014 vom avea şi o noua formă de impozitare a locuinţelor. Clădirile vor fi impozitate în funcţie de modul în care sunt folosite. Adică locuinţele date spre închiriere vor fi taxate mai mult decat cele folosite drept reşedinţă de domiciliu. Nu în ultimul rând vor fi introduse accize noi precum cele pe maşini puternice, bijuterii, arme de vânătoare şi cartuşe, etc.
