Capacitatea financiară a fondului de urgenţă, Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară, va fi crescută la 1.000 de miliarde de euro, a declarat preşedintele francez Nicolas Sarkozy la încheierea unui summit european la Bruxelles în noaptea de miercuri spre joi, potrivit Mediafax.
El a salutat, de asemenea, faptul că Banca Centrală Europeană (BCE) se află „în spatele deciziilor care au fost luate”, după declaraţiile de miercuri ale viitorului preşedinte al institutului monetar, italianul Mario Draghi.
Datoria Greciei va fi redusă cu 100 de miliarde de euro
Datoria greacă va fi redusă cu 100 de miliarde de euro graţie renunţării de către bănci la aproximativ 50 la sută din creanţele lor, a anunţat joi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, în cadrul unei conferinţe de presă.
Efortul băncilor „reprezintă 100 de miliarde de euro”, a declarat Sarkozy la încheierea summitului european care a durat zece ore şi a condus la un vast acord global pentru rezolvarea crizei datoriilor.
„Creditorii privaţi vor face un efort voluntar de 50 la sută”, ceea ce va permite Greciei să evite intrarea în incapacitate de plată, a explicat preşedintele francez.
Acelaşi efort va fi cerut băncilor greceşti dar şi altor bănci, a precizat el. „Am prevăzut că toate băncile vor fi tratate în aceleaşi condiţii”.
Cancelarul german Angela „Merkel şi cu mine am discutat cu reprezentanţii bancherilor, nu pentru a negocia, ci pentru a-i informa despre deciziile celor 17” membri ai zonei euro. „Ei înşişi au reflectat şi au fost de acord”, a declarat Sarkozy.
Valoarea „pierderii” băncilor era ultimul mare punct de blocaj în negocierile pentru finalizarea unui plan de răspuns al zonei euro la riscul de propagare a crizei datoriilor.
Acordul final include consolidarea Fondului de salvare financiară (FESF) şi un program de recapitalizare a băncilor pentru a le permite acestora să îşi amortizeze pierderile din datoria greacă.
Acord pentru recapitalizarea băncilor
Uniunea Europeană a ajuns miercuri seară la un acord pentru recapitalizarea băncilor, cu ocazia summitului de la Bruxelles, anunţă premierul Poloniei, Donald Tusk.
„Am ajuns la un acord privind recapitalizarea băncilor, care trebuie să fie unul dintre principalele noastre obiective”, a declarat Tusk.
Ţările din zona euro vor adopta „reguli de aur” bugetare până la sfârşitul anului 2012
Printre măsurile prevăzute pentru consolidarea disciplinei bugetare comune a Uniunii monetare figurează „adoptarea, în fiecare stat, a unor reguli privind un buget echilibrat, care să transpună Pactul de stabilitate şi creştere în legislaţie, de preferinţă la nivel constituţional sau echivalent, până la sfârşitul anului 2012”, afirmă textul adoptat la încheierea summitului de la Bruxelles.
Franţa şi Germania preconizau, la jumătatea lunii august, ca toate ţările din zona euro să adopte o regulă care să impună, prin Constituţie, limite ale datoriilor şi deficitului. Germania dispune de un astfel de proiect încă din 2009.
„Regula de aur” bugetară este unul dintre principalele argumente utilizate de statele din zona euro pentru a dovedi pieţelor hotărârea de a lua măsuri împotriva deficitelor şi de a reduce gradul de îndatorare.
Spania a adoptat o astfel de reglementare în septembrie, dar încercările Franţei în această direcţie au fost blocate de opoziţie, care consideră că o astfel de măsură reprezintă „o capcană politică”. În Italia, Guvernul a aprobat în septembrie un proiect de includere a „regulii de aur” în legislaţie, însă acesta mai trebuie adoptat şi de Parlament, într-un proces de durată.
În afara zonei euro, Elveţia dispune de o astfel de reglementare, în timp ce Marea Britanie a aplicat principiul între 1997 şi 2007.
