Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2018 sunt în sumă de 314,5 miliarde lei, în creștere cu 32,7 miliarde lei față de anul în curs. Cea mai mare creștere o înregistrează cheltuielile cu asistența socială, în special creșterea punctului de pensie și a majorării indemnizației sociale pentru pensionari.
Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2018 sunt în sumă de 314,5 miliarde lei, în creștere cu 32,7 miliarde lei față de anul în curs, și urmează să ajungă în anul 2021 la 372,8 miliarde lei, respectiv 33,1% din produsul intern brut, înregistrând o tendință de scădere ca pondere în PIB datorită necesității de reducere a deficitului bugetar, arată Raportul privind situația macroeconomică și proiecția acesteia pe anii 2019 – 2021 publicat de Ministerul Finanțelor Publice.
Potrivit documentului, veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate în 2018 la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din Produsul Intern Brut, în creștere cu 30,7 miliarde de lei față de 2017 și urmează să se înscrie pe un trend ascendent în valoare nominală, dar și ca procent din PIB.
La capitolul cheltuieli bugetare, cea mai mare creștere pe orizontul de referință o înregistrează cheltuielile cu asistența socială, datorită măsurilor adoptate pe linia punctului de pensie și a majorării indemnizației sociale pentru pensionari.
Cheltuielile de personal înregistrează o majorare în anul 2018 pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, însă pe orizontul de referință se înregistrează o traiectorie descendentă.
Bunurile și serviciile consemnează o tendință de reducere pe orizontul de referință, în timp ce cheltuielile cu datoria publică înregistrează o stabilizare pe perioada 2019-2021.
Cheltuielile cu investițiile înregistrează creșteri ale valorilor nominale pe orizontul de referință, ajungând la 4,8% din PIB în anul 2021 față de 4,2% din PIB în anul 2018.
Ca politică de cheltuieli, măsurile pe termen mediu prevăzute în document vizează: asigurarea unui nivel sustenabil pentru cheltuielile cu salariile și pensiile în sectorul public; orientarea resurselor disponibile către investiții publice de antrenare în domeniile: infrastructură, agricultură și dezvoltarea rurală, energia și tehnologia avansată; reorientarea cheltuielilor de investiții publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investițiile finanțate integral din surse naționale la investiții cofinanțate din fonduri europene; accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru îmbunătățirea ratei de absorbție; continuarea finanțării schemelor de ajutor de stat și în perioada 2018 — 2021, pentru a contribui la crearea de noi locuri de muncă, realizarea de investiții care utilizează tehnologii noi, obținerea de produse, servicii, tehnologii inovative, cu efecte asupra creșterii economice și asigurării stabilității macroeconomice.
În ceea ce privește veniturile bugetare, pe termen mediu, pe fondul revigorării economice, acestea vor fi în urcare în valoare nominală pe orizontul de referință, ajungând în anul 2020 la 336,1 miliarde lei (32% din PIB) și la 358,9 miliarde lei în anul 2021, respectiv o creștere nominală de 71,4 miliarde lei față de anul 2018.
Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuțiile — cu 10,1%, urmate de TVA — cu 6,8%, accize — cu 3,3% și sumele primite din FEN postaderare și preaderare — 3,1% din PIB.
La polul opus se află impozitul pe profit — cu o pondere de 1,7% din PIB, veniturile nefiscale — 2,2%, impozitul pe salarii și venit — cu 2,3%.
Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe o creștere economică de 5,5%, în scădere față de previziunile care indică un avans de 6,1% în acest an, produsul intern brut urmând să ajungă la 907,852 miliarde de lei.
