Săptămâna aceasta Asociaţia Colfasa a lansat proiectul social „Femeia Contează” ce îşi propune promovarea incluziunii sociale şi a egalităţii de şanse pe piaţa muncii pentru femei.
Proiectul atrage atenţia opiniei publice asupra fenomenului de mobbing în România, adică o formă de hărţuire psihologică exercitată la locul de muncă de către colegi sau superiori, prin acţiuni agresive repetate. Persoana este umilită, stigmatizată de colegi, marginalizată.
Printre tacticile utilizate în hărţuirea psihologică se numără izolarea intenţionată a victimei, creşterea sau scăderea radicală a volumului de muncă, refuzul unei promovări meritate. Pot să mai apară atacuri la demnitatea persoanei (violenţă verbală şi fizică, insulte, etc).
Nu numai femeile pot fi victime ale mobbing-ului, şi bărbaţii sunt afectaţi, însă proiectul Asociaţiei Colfasa este destinat în primul rând reprezentantelor sexului frumos.
„Ne adresăm în primul rând femeilor, chiar dacă fenomenul de mobbing afectează şi bărbaţii, dorim să sprijinim femeile care au fost supuse mobbing-ului la locul de muncă.
Furnizăm în cadrul unui centru servicii de consiliere psihologică dar şi de asistenţă juridică”, a declarat Roxana Togănel, director de proiect în cadrul Asociaţiei „Colfasa”, în cadrul emisiunii Backstage on Stage, la România Liberă.
Factorii care determină mobbing-ul
Sunt patru factori, grupaţi în patru mari categorii: individuali (se aplică atât agresorului, cât şi victimei, implică comportamente specifice legate de locul de muncă, trăsături de personalitate şi mod de abordare a problemelor), situaţionali (nesiguranţa locului de muncă, schimbările la nivel de management), organizaţionali (restructurări, climatul şi cultura organizaţională) şi societali (schimbări economice, rata şomajului, emigrare).
Mobbing-ul poate fi vertical, când este exercitat de un superior asupra unui angajat şi orizontal, când colegii sunt agresivi cu alt coleg.
Mobbing-ul mai poate fi strategic, atunci când organizaţia sau managementul pun la cale acţiuni menite să-l determine pe angajat să demisioneze, ori mobbing emoţional, determinat de competiţie, invidie, resentimente.
Este important să înţelegem că mobbing nu înseamnă: tachinare la locul de muncă, motivarea angajaţilor mai puţin performanţi şi un conflict singular la job.
Identificarea mobbing-ului s-a bazat pe o listă a formelor de relaţii nepotrivite la locul de muncă, potrivit unui studiu realizat de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii.
25,7% dintre persoanele participante la studiu au declarat că un coleg a fost jignit, ofensat de alţi colegi sau şefi, însă când a venit vorba de propria persoană doar 7,4% au declarat că au fost jignite.
24,7% au spus că un coleg a fost criticat, ori i s-au făcut reproşuri, iar 19,5% consideră că un coleg face notă discordantă şi nu se integrează în echipă.
Printre concluziile studiului se numără faptul că subiecţii care se află în situaţii clare care pot genera fenomenul de mobbing reprezintă 7-8% din populaţia intervievată, însă surprinderea fenomenului s-a realizat prin auto-percepţie şi pot exista persoane care au evitat să declare comportamentul colegilor sau şefilor. 41% dintre subiecţi au recunoscut că şeful sau colegii ţipă unii la alţii la locul de muncă.
Cercetarea a fost realizată pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia cu vârste între 18 şi 65 de ani din patru regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov, Sud-Muntenia, Nord-Vest şi Centru.
În cadrul proiectului „Femeia Contează” sunt în derulare cursuri de formare profesională, destinate exclusiv femeilor, pentru promovarea reintegrării pe piaţa muncii şi a incluziunii sociale. La finalul cursurilor vor fi acordate certificate recunoscute de Centrul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor. Cursurile oferite sunt: manager de proiect, inspector resurse umane şi expert în comunicare. Mai multe detalii despre proiect şi cursuri se găsesc pe site-ul femeiaconteaza.ro.
„Potrivit unor statistici europene, în ciuda faptului că femeia petrece mai mult timp decât bărbatul cu treburile casnice şi cu creşterea copilului, ea dovedeşte acelaşi profesionalism şi aceleaşi abilităţi profesionale ca şi bărbatul. Din păcate, continuă să primească o retribuţie inferioară. Pe lânga aceasta, observăm că, din păcate, femeia este puţin prezentă pe plan politic şi în poziţiile de conducere în companii”, a mai precizat Roxana Togănel.
„Femeia Contează” pe… artistul Gabriel Cotabiţă, care a acceptat imediat invitaţia de a se implica în proiect şi de a deveni vectorul de imagine.
„Oamenii care vin dintr-o comunitate în alta, de exemplu la un nou loc de muncă, sunt supuşi unor presiuni, ceea ce americanii numesc bullying (n.r formă de abuz emoţional, mental şi fizic ce implică metode de coerciţie, cum ar fi intimidarea). După ce am anunţat oficial afilierea la proiect am primit pe pagina mea de Facebook nişte mesaje extrem de interesante cu poveştile unor persoane care chiar trăiesc această presiune psihologică la locul de muncă”, a declarat Gabriel Cotabiţă în cadrul emisiunii Backstage on Stage, la România Liberă.
Proiectul se implementează în patru regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov, Sud-Muntenia, Centru şi Nord-Vest şi este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
Partenerii Asociaţiei Colfasa în cadrul proiectului „Femeia Contează” sunt Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Asociaţia Agora, Prodest, Centrul de Resurse şi Formare în Profesiuni Sociale Pro Vocaţie şi Asociaţia Femeilor din România.
