În 2003, când a fost cumpărată de Conares Trading (devenită între timp Mechel), Industria Sârmei Câmpia Turzii avea peste 5000 de angajați. Acum mai are puțin peste 200. 4800 de șomeri la o populație de 26.000 de locuitori reprezintă un adevărat dezastru social.
Una dintre soluții a fost înființarea Întreprinderii Sociale. Iniţiatorii acestui proiect au fost: senatorul Alexandru Cordoş, prefectul Gheorghe Ioan Vuşcan, primarul Radu Hanga şi directorul AJOFM, Daniel Don. Demarat pe 16 ianuarie 2013, proiectul își propune să ofere locuri de muncă foștilor angajați ai Mechel.
Valoarea totală a proiectului este de 7 milioane de euro și se estimează că vor fi create 250 de noi locuri de muncă. Pare puțin, dar prin efectele sale pe orizontală, proiectul ar putea contribui decisiv la atenuarea efectelor șomajului în zonă.
Ce este o întreprindere socială
Întreprinderea socială este o entitate comercială ce desfăşoară activităţi aducătoare de profit, dar foloseşte profitul obţinut pentru a crea noi locuri de muncă, destinate persoanelor defavorizate.
La Câmpia Turzii se va deschide o fabrică ce va produce șoșoni pentru clăpari. Pentru instruirea personalului și realizarea fabricii au fost prevăzute cheltuieli de circa 4 milioane de euro. Proiectul aşteaptă în prezent un ultim aviz al Comisiei Europene, necesar pentru a se demara activitatea întreprinderii.
Pentru a stimula reîncadrarea în muncă a şomerilor ce nu vor putea fi angajaţi la întreprinderea socială, Comisia Europeană (CE) a acceptat mai multe derogări. Una dintre acestea prevede ca agenții economici care oferă un loc de muncă unui disponibilizat de la Mechel să poată primi 5.000 de euro.
Potrivit senatorului Alexandru Cordoş, există și posibilitatea ca șomerii de la Mechel să-și deschidă o afacere, cu o finanțare europeană de 15.000 de euro. Finanțarea se va face în baza unui proiect depus la AJOFM. Dacă planul de afacere este declarat viabil, şomerul primeşte finanțarea, în baza derogărilor CE.
De programul întreprinderii sociale vor beneficia în total 1.000 de foşt angajaţi ai Mechel. Până în prezent, 250 de persoane au urmat cursuri de formare profesională și au reușit să-și găsească un loc de muncă la companii din zonă, iar alte 138 sunt în curs de recalificare.
Legi speciale pentru economia socială
Senatorul Cordoş spune că sunt multe probleme ce-și așteaptă rezolvarea legislativă, pe plan intern și european. În prezent, la Senat se află în dezbatere proiectul de lege privind economia socială, care va reglementa domeniul şi ar trebui să prevadă facilităţile oferite întreprinderilor sociale. Proiectul ar putea fi adoptat de Senat în aprilie, iar în Camera Deputatilor, dacă s-ar merge în procedură de urgenţă, proiectul ar putea trece în mai.
Care sunt șansele unui astfel de proiect și în ce fel întreprinderile sociale ar putea fi o soluție pentru alte zone cu probleme sociale am încercat să aflăm dintr-un scurt interviu cu senatorul Alexandru Cordoș.
Rep. Domnule senator, care este implicarea dvs. în inițierea proiectului de Întreprindere Socială?
Întreprinderea socială reprezintă un rezultat al tuturor demersurilor realizate pentru valorificarea potențialului economic și al resurselor umane românești. În timpul ambelor mandate de senator, în calitate de membru al Comisiei pentru muncă din Senatul României, am avut în vedere acest aspect esențial, de păstrarea și crearea locurilor de muncă, precum și dezvoltarea infrastructurii locale.
Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă zona Turda- Câmpia Turzii, unde, alături de AJOFM Cluj, Prefectura județului și autoritățiile locale, am reușit să dezvoltăm această entitate comercială cu scop lucrativ pentru a le putea oferi oamenilor o soluție viabilă și o șansă de angajare după închiderea fabricii Mechel din Câmpia Turzii
Rep. Care sunt principalele lacune legislative ce trebuie acoperite prin reglementări?
Proiectul de la Câmpia Turzii se derulează optim în stadiul actual, însă pentru a reglementa întreprinderea socială, este nevoie de Legea Economiei Sociale (L.14/2014) care se află în dezbatere la Senat.
Adoptarea acestei propuneri legislative presupune facilitarea accesării resurselor financiare din Fondul European Social special destinate entităților comerciale care au ca rol incluziunea persoanelor defavorizate pe piața muncii.
Rep. Cât de oportună ar fi specializarea unei astfel de întreprinderi pe producția de bunuri ce sunt, de regulă, achiziționate de instituții publice?
Întreprinderile sociale vor intra pe piață ca un competitor egal și vor putea participa în cadrul licitațiilor de achiziții organizate de instituțiile publice în aceiași măsură ca ceilalți agenți economici, forma de organizare a acestora nu va reprezenta un criteriu de selecție.
Singurele facilități stipulate de propunerea legislativă (L.14/2014), Legea Economiei Sociale, vor fi acordate doar întreprinderilor sociale de inserție în urma unui atestat eliberat de agențiile de ocupare a forței de muncă. Acestea trebuie să îndeplinească următoare condiții: cel puțin 30% din personalul angajat să aparțină unui grup vulnerabil și reinvestirea a minim 60% din valoarea profitului.”
