» O serie de fonduri mutuale si-au schimbat structura plasamentelor si au iesit din categoriile traditionale in incercarea de a se adapta la conditiile de pe piata de capital.
Schimbari de strategie. Administratorii mai multor fonduri profilate, de exemplu, in prima parte a anului trecut pe actiuni au modificat reteta plasamentelor si au marit considerabil pon-derea plasamentelor cu risc scazut. E vorba in special de instrumente cu venit fix precum obligatiunile sau chiar depozite, bancare. Miscarea va aduce investitorilor rezultate ceva mai bune – sau, in orice caz, mai putin proaste – chiar daca, in termenii clasificarilor de profil, fondurile respective nu prea mai pot fi clar incadrate in categoria "fonduri pe actiuni". Restructurarea portofoliilor este in unele cazuri atat de categorica incat ponderea plasamentelor cu risc redus ajungea luna trecuta si la 70-80%, cea a actiunilor coborand in cazuri izolate si sub 20%. Cei care s-au reprofilat inca din 2008 au reusit sa mai imbunatateasca randamentele negative, chiar daca mai au de parcurs cateva procente pana sa ajunga in zona verde.
La un pas mic de zero. Indicele fondurilor mutuale (IFM), calculat si afisat saptamanal de Intercapital Invest, se apropia la finalul lunii martie de pragul trecerii spre valoarea pozitiva (-0,29%, pe 27 martie 2009). Cu cresterile din primele zile ale lunii aprilie e foarte probabil sa fi trecut deja peste zero, dar ramane de vazut daca va reusi sa ramana si cat timp. In 2008 indicele a incheiat cu o scadere de aproape 33%, cu mult mai bine decat principalii indici bursieri BET (-70,47%) si BET-FI (-84,05%). Daca s-ar fi putut tranzactiona la bursa, indicele IFM ar fi fost un plasament mai bun, pentru ca ar fi beneficiat de avantajul diversificarii, pierderile din actiuni fiind contrabalansate, partial, de randamentele obligatiunilor si depozitelor bancare.
Trimestru amestecat. Randamentele din primele trei luni au fost puternic influentate de strategia restructurarii portofoliilor. Daca facem o medie, observam ca administratorii fondurilor de actiuni sau diversificate care au modificat mai serios si mai devreme structura, dand o pondere mai mica actiunilor, au reusit in primul trimestru sa vina pe plus chiar daca primul trimestru a fost unul al minimelor drastice pe piata bursiera. In categoria diversificatelor, de pilda, aproape jumatate din fonduri incheie primul trimestru cu randamente usor pozitive. Fondurile ramase pe actiuni, in cel mai bun caz, reduc pierderile de la doi digiti la unul singur, desi sunt administratori care duc partea negativa a topului spre –20%.
Plasamente fara mari emotii. Fondurile conservatoare au crescut incet dar sigur si, daca au avut ceva cu care sa se bata in primul trimestru, aceasta a fost inflatia. Cu randamente cuprinse intre 1,77 si 4,79%, fondurile profilate, in diverse proportii, pe obligatiuni, titluri de stat, depozite bancare tin topul randamentelor confirma, o data in plus, teoria plasamentelor conservatoare in vremuri de restriste. Sunt singurele fon-duri care pastreaza tabloul pozitiv si in spatele primului trimestru, pe un an in urma, in vreme ce restul – mai ales fondurile pe actiuni – mai au de recuperat cateva zeci de procente pentru acoperirea randamentelor negative din 2008 si a doua parte a anului 2007.
Ce e de facut? Va intrebati probabil daca e cazul sa investiti si pe ce tip de fonduri. Promotorii fondurilor mai riscante nu prea au argumente pentru plasamentele in actiuni. Speculatiile pe termen scurt, bazate pe diferentele de 2-3 zile la calculul valorii unitatilor de fond (VUAN), in perioade cu cresteri agresive la bursa, sunt descurajate acum de comisioane de 10-15%. Fondurile monetare nu au randamente cu mult peste depozite si, in plus, depunerile direct la banca se afla sub umbrela fondului de garantare. Raman fondurile de obligatiuni dar si aici randamentele difera de la administrator la administrator. O varianta conservatoare ar fi depozitele pe cont propriu – pe termene mai scurte poate – combinate cu unitati ale unui fond pe obligatiuni in proportii dimensionate in functie de apetitul pentru risc si proiectele personale din urmatoarea perioada (1-3 ani).
