» Binomul risc-recompensa este de multe ori dezechilibrat la bursa. Trecem in revista acest aspect prin prisma dividendelor pe care le promit companiile listate
» Mai devreme sau mai tarziu, piata de capital isi ia revansa. Daca nu stii de ce investesti intr-o companie, mai bine ramai cu banii in banca.
La ce rentabilitate ati fi dispus sa incepeti o afacere? 20% din suma investita, drept profit anual, vi se pare OK? Dar cu 15% v-ati multumi? Suntem convinsi insa ca pentru 10% putini ar mai misca un deget. In definitiv, dormi mai linistit cu banii la banca si iei tot cam atat. O actiune aduce in acest moment mai putin de 10% din dividend. La BRD, de pilda, cu 12 lei/actiune iei un dividend de 0,6 lei. Adica 5%. E mult, e putin? Daca te gandesti ca o parte mai mare din profit e directionata spre dezvoltare, poate fi OK. Afacerea la care participi creste. Daca te gandesti si mai bine si realizezi ca n-ai nici un control asupra acestor bani din postura de minoritar si ca, in eventualitatea intrarii intr-un climat inflationist, dividendele bancilor vor fi si mai mici in comparatie cu dobanzile, atunci indoiala incepe sa apara.
Daca pui la asta si numarul restantelor in crestere in Romania, esti deja ingrijorat. si ajungem, astfel, in momentul in care fiecare mic investitor isi pune intrebarea fundamentala: ce caut eu la bursa? Daca vrea doar adrenalina in conditii de risc mai reduse decat la ruleta, e OK, asta se gaseste din belsug. Majoritatea celor care tranzactioneaza activ nici nu se gandesc la dividende. Vor sa profite cat mai mult de tendintele pietei fie cumparand, fie vanzand si vaneaza doar miscari de amplitudine mare. La inceput au noroc, ajung sa se creada, astfel, infailibili, pana sunt prinsi in pozitii perdante si raman fara o mare parte din bani. Mai exista apoi categoria marilor investitori, cu detineri semnificative, care le permit sa ocupe pozitii in consiliile de administratie, postura din care beneficiaza de avantaje colaterale statutului de actionar.
In sfarsit, exista categoria celor care anticipeaza un boom al domeniului in care activeaza compania respectiva si cumpara actiuni pentru a beneficia de acesta. Daca nu faceti parte din nici una dintre cele trei categorii, daca vreti sa va inmultiti doar banii fara sa acceptati riscuri majore si nici nu aveti vreo viziune privind viitoarele vedete ale economiei, atunci mai bine va vedeti de treaba; exista depozite ori afaceri private de mici dimensiuni unde sa va canalizati energiile.
Plasa de siguranta
Cine incepe o afacere are in vedere o anumita plasa de siguranta. Un vad bun, o nisa de piata, un brevet, o pozitie de monopol etc. La bursa sunt putine companii care sa garanteze ca profitabilitatea lor se va mentine in timp fara ca un concurent-surpriza sa le fure din cota de piata si, implicit, din profit. Exceptand companiile de utilitati, e greu sa bagi mana in foc pentru orice afacere ca va ramane in picioare si peste 20 de ani. Orice inovatie poate fi copiata (vezi, de pilda, Iphone), orice nisa de piata se poate aglomera pana la refuz pe parcurs (la noi, afacerea cu termopane, de pilda). De altfel, e plin cimitirul corporatist de tot soiul de dinozauri care pareau vesnici la un moment dat (va amintiti de Enron?).
Greu veti gasi deci afaceri cu care sa cresteti de la zero la infinit, precum Coca-Cola (asta, daca n-aveti mustrari de constiinta pentru compozitia sa), Microsoft, Google. Chiar si toleranta la risc sufera mutatii radicale pe parcursul vietii investitorului. Poate n-ar trebui sa ne mire faptul ca majoritatea celor care tranzactioneaza activ la bursa au 25-35 de ani si sunt preponderent barbati. Riscul e mai greu de tolerat peste 40 de ani, iar femeile au alergie la asa ceva. Cum industria financiara nu-si permitea sa lase sa "scape" segmente mari ale populatiei, s-au inventat fondurile mutuale si cele de pensii, care sa ofere actiuni in mod… ocolit, la pachet cu depozitele si obligatiunile, mai sigure.
» Moneda nationala si scandalul politic
Deprecierea leului a fost mai severa decat cea a monedelor regionale, in ciuda prezentei amenintatoare a BNR, iar indicii bursieri din Romania au scazut mai mult decat cei din regiune, intr-o miscare de corectie generata insa de pietele externe. Leul a pierdut 1,7% in ultima saptamana, fata de o corectie de 1% a coroanei din Cehia si a zlotului polonez, iar forintul a stat practic pe loc. Indicii BVB au scazut cu 6-10% (cel mai mult BET-FI), in timp ce WIG 20 din Polonia a coborat cu 4,5%, PX50 din Cehia – cu 2,2% iar BUX-ul unguresc – cu numai cu 1,8%.
