Banca Națională a României (BNR) a revizuit ieri în creștere la 2,7% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, față de prognoza anterioară de 1,9%, a declarat ieri guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Potrivit acestuia, fără impactul taxelor, rata inflaţiei „ar fi arătat mai bine”.
Scumpirile se vor accelera la anul, când se așteaptă că inflația va ajunge la final la 3,2%. De asemenea, Isărescu a declarat ieri că sunt presiuni pe curs, iar tendinţa de depreciere a leului este de durată. Euro a urcat ieri la 4,6279 lei. „Tendinţa este spre depreciere, cu cifre mai mici, dar de durată mai mare.
Presiunea pe depreciere vine din deteriorarea balanţei comerciale, exporturile cresc cu 9%, importurile – cu 11%, cu 12%. Deficitul comercial – chiar astăzi s-au anunţat datele – a ajuns la opt miliarde de euro, se conturează o problemă. Acoperirea importurilor cu exporturi este tot mai mică, şi asta pune presiune pe curs”, a precizat Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.
Consumul, o bază fragilă
Guvernatorul BNR a mai arătat că avem un excedent de cerere agregată, iar o altă problemă este tensionarea pieţei muncii. „Încrederea în economie este în creştere, ceea ce este un lucru foarte bun, dar aproape totul este pe seama consumatorilor”, a menţionat Mugur Isărescu.
Deficitul balanţei comerciale în primele nouă luni din 2017 a ajuns la 8,8 miliarde de euro, cu 1,9 miliarde de euro mai mare decât cel înregistrat în perioada similară de anul trecut, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017, exporturile şi importurile au crescut cu 9,2%, respectiv cu 11,8%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016.
Dumitru: Cursul, influențat de politicile fiscale
Cursul leu/euro nu se poate aprecia atâta timp cât fundamentele economice, precum deficitul balanţei comerciale, cel de cont curent şi deficitul bugetar, nu se îmbunătăţesc, a explicat preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. „Eu cred că ar fi hazardat să pronunţăm orice cifră atâta timp cât nu ştim în ce direcţie o iau politicile fiscale. Atâta timp cât fundamentele macro nu se îmbunătăţesc şi, în plus, şi percepţia se deteriorează, în astfel de condiţii cursul nu se poate aprecia”, a declarat Ionuț Dumitru.
Noi previziuni ale Comisiei Europene
Comisia Europeană (CE) a publicat ieri noi estimări referitoare la creşterea economiei şi a deficitului României în 2017 şi 2018. Chiar dacă au fost revizuite în sus, CE a avertizat totodată că incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creşterea economică. Conform previziunilor economice de toamnă publicate de Executivul comunitar, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în 2017, în creştere semnificativă faţă de estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%.
Şi pentru 2018, CE şi-a revizuit, în sus, estimările privind avansul economiei româneşti până la 4,4%, de la 3,7% cât prognoza în primăvară. „Creşterea reală a PIB a accelerat în 2017, susţinută în principal de consumul privat. Ritmul de creştere a PIB va încetini, dar va rămâne peste potenţial. Consumul privat este preconizat să încetinească în 2018, pe măsură ce inflaţia va afecta veniturile disponibile, dar este aşteptat să fie în continuare principalul motor al creşterii”, se arată în raportul Comisiei Europene.
În ceea ce priveşte deficitul guvernamental general, conform noilor estimări, deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze şi mai mult până la 3,9% din PIB şi să ajungă la 4,1% în 2019. „Deficitul bugetar este preconizat să crească ca urmare a majorării salariilor în sectorul public preconizate în Legea salarizării unitare. În pofida creşterii economice puternice, raportul datorie/PIB ar urma să crească de la 37,6% din PIB în 2016 la 40,5% din PIB în 2019”, se arată în raportul CE.
