» Cum indicii romanesti ramasesera in urma celor externi, in ultimele doua saptamani bursa le-a oferit investitorilor cateva sesiuni de recuperari.
» In pietele externe raliul fusese generat de rezultate corporatiste mai bune decat estimarile; perspectivele economiei romanesti raman sumbre.
BVB a facut un efort de corelare cu indicii externi in prima parte a saptamanii, recuperand o parte din cresterile acestora (in saptamana 12-19 iulie, de pilda, avansul mediu, la nivelul BVB, fusese cam la jumatatea celor intregistrate de pietele externe dezvoltate), asa ca am avut si inchideri de ±5% pe SIF-uri, cum s-a intamplat marti. O sincronizare cam fortata, daca e sa luam in calcul faptul ca societatile autohtone n-au dat inca rezultatele la semestru (profiturile "peste estimari" fiind sursa raliului pe pietele externe), iar perspectivele economiei romanesti in urmatoarele 6 luni sunt deprimante. Ramane de vazut cum va reactiona bursa daca scaderea PIB-ului se accelereaza, iar pierderile companiilor listate se inmultesc. La acest capitol, emitentii n-au "parasuta" unor estimari ale analistilor locali, voit pesimiste din start – vezi exemplul SUA, doar pentru a permite apoi explozii de entuziasm cand rezultatele financiare vin usor mai bune.
Un cazinou cu miza pe actiuni
Cum evenimentele importante au lipsit saptamana trecuta (sarim peste episodul in care Tudor Chirila a devenit actionar la BVB), sa ne ocupam astazi de un aspect mai teoretic: modul in care se formeaza preturile la bursa. stiti deja ca pretul actiunilor se ajusteaza in functie de profitul raportat de companie, cu un anumit multiplu in functie de sectorul de activitate (5, 10, 20 etc.). Cel mai sigur mod de a forta o crestere a capitalizarii, deci a valorii afacerii, este sa scoti din palarie un profit mai mare.
Cum se poate obtine acest lucru? Trecand la profit reevaluarea activelor (metoda "Impact"), aranjand o tranzactie cu unul dintre activele importante chiar in ajunul unei raportari (vezi IPO-urile Teraplast si Pomponio), reducand temporar ceva cheltuieli, beneficiind de efectul unor reglementari contabile (exemplul bancilor americane care nu isi mai marcheaza "la piata" activele nelichide si pot decide ca acestea valoreaza cat vor). In acest mod, o crestere conjuncturala de profit de 5-15% poate aduce o majorare proportionala a valorii de piata, si aici este vorba de milioane de dolari (zeci, sute, chiar miliarde).
De ce intra in acest joc investitorii daca au fost martorii unor evenimente din istoria recenta, precum cele in care protagonisti au fost mamuti de calibrul Enron, WorldCom, Parmalat etc., in care pretul actiunilor se aranja din raportari mincinoase? Pai, sa vedem mai intai cine sunt entuziastii. Micii investitori sunt preponderent gambleri, asta e adevarul. Ei cred, de regula, ca vor fi cu un pas inaintea celorlalti si, in general, se cred mai destepti decat media. Majoritatea vor sa mearga cu trendul; de aici si persistenta unor bule speculative de proportii in ultimii ani.
In al doilea rand, la ospat participa si fondurile de pensii. Administratorii nu sunt nici atat de creduli, nici atat de prost informati precum marea masa a jucatorilor la bursa, dar sunt la fel de lacomi.
Daca faci plasamente in titluri care vor creste mult, vei incasa comisioane de administrare mai mari (se ia procent din valoarea activului). Daca ar tine toti banii in depozite bancare, lumea s-ar prinde repede ca ies pe final cu un randament inferior acestora din cauza comisioanelor de administrare si rascumparare, iar fondurile ar fi ocolite. Toata lumea vrea deci apreciere rapida, putini se mai uita la dividende, toti spera ca vor intui cand sa se retraga cu profitul. E ca un dans in jurul scaunelor, iar cand se opreste muzica cineva ramane invariabil fara loc (vezi pierderile din 2008).
Investitorii au revenit la sentimente mai bune pe pietele internationale, ca urmare a unor rezultate financiare in crestere raportate de unii emitenti. Actiunile au evoluat oscilant in ultimele saptamani, insa acestea par a depasi un prag critic de rezistenta, caz in care cresterile ar putea continua pe termen scurt." Razvan Pasol, presedinte Intercapital Invest
