Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Un an fara Iordan Chimet

S-a implinit pe 23 mai un an de la plecarea distinsului carturar Iordan Chimet, una dintre personalitatile culturii romanesti din a doua jumatate a secolului incheiat. Amplitudinea preocuparilor sale face in continuare dificila incadrarea ...

Share

Doinel Tronaru 0 comentarii

26.05.2007 - 00:00
S-a implinit pe 23 mai un an de la plecarea distinsului carturar Iordan Chimet, una dintre personalitatile culturii romanesti din a doua jumatate a secolului incheiat.
Amplitudinea preocuparilor sale face in continuare dificila incadrarea sa intr-o "casuta" confortabila a canonului cultural: scriitor al unei literaturi de mare forta si originalitate (autor al uneia dintre cele mai izbutite piese din ceea ce se poate numi fantasy-ul roma-nesc: "Inchide ochii si vei vedea Orasul"), realizator al unei serii de antologii esentiale pentru spiritualitatea romaneasca, fin comentator, in monografii de performanta, al fenomenului plastic autohton si universal sau, deloc in ultimul rand, specialist in istoria cinematografului, despre care a publicat doua elegante eseuri. Gesturile necesare pentru memoria sa raman sa fie facute in conti-nuare, de-abia de-acum incolo. Publicam aici marturiile a trei dintre numeroasele persoane care l-au cunoscut si s-au bucurat de prietenia sa. Prietenia, in cele din urma o forma rara de iubire, a reprezentat de altfel una dintre calitatile in care a excelat Iordan Chimet. Singurul volum inca disponibil in librarii dintre cele semnate de Iordan Chimet este "Cartea prietenilor mei vol. II", aparuta anul trecut la Universal Dalsi, unde scriitorul si-a publicat in ultimii ani de viata volumele inedite si reeditari; altfel, cartile sale, dinainte si de dupa ’89, sunt imposibil de gasit chiar si la cei mai performanti anticari. Ar fi de dorit, in viitor, reeditarea cartilor sale fundamentale, eventual la o casa de editura puternica, gandindu-ne atat la importanta lor cat si la forta financiara necesitata de volume ca "Antologia inocentei" sau albumele de arta latino-americana.

Portret in absenta

In ciuda aparentelor, Iordan era un solitar. Doar ca insin-gurarea lui era de un tip special. Nu de oameni fugea acesta (si cum ar fi putut-o face, el care avea un adevarat cult al prieteniei!?), ci de ceea ce numea gregarizarea vietii sociale romanesti, impusa brutal in timpul comunismului, continuata (dintr-o inertie, cu bolnave radacini ereditare) in ultimii ani. Dispretuia profund sedintele (nu cred ca a participat la vreuna!), evita locurile (inclusiv reuniunile colegilor de breasla) unde se aduna multa lume – daca acestea nu erau sali de cinema sau de teatru – si, cu toate ca era un vorbitor (as indrazni sa spun, un orator) seducator si plin de farmec, se lasa foarte greu convins sa participe pana si la prezentarea propriilor carti. Avea, si din acest punct de vedere, un comportament paradoxal: ar fi voit, i-ar fi facut placere ca lumea sa stie ce face, dar sa nu fie implicat in promovarea cartilor sale.
A vorbi despre sine i se parea nu doar un nonsens, ci si de un teribil prost gust. Ca in multe alte imprejurari ale vietii sale, Iordan se dovedea, si in aceasta ipostaza, un idealist! Nu era mizantrop si cu atat mai putin agorafob. Era fascinat de privelistea strazii, cerceta cu o curiozitate infinita chipurile oamenilor, se mira, se induiosa, se revolta instantaneu, riscand, nu de putine ori, reactiile contrariate ale trecatorilor.
si, mai ales, era inconjurat de multi prieteni. Din toate mediile si de toate varstele. Barbati si femei, mai ales femei, fata de care se purta cu o delicatete ce nu evita sa asocieze complimentul cu ironia si admiratia sincera cu postura, infinit autoironica, de umil si dezinteresat servitor...
Multi din prietenii lui erau dinafara Romaniei, destul de numerosi erau din tara. Unii erau din generatia precedenta, altii, ceva mai putini, de o varsta cu el. Cei mai multi erau mai tineri sau foarte tineri. Iubea recep-tivitatea si lipsa de complexe a tinerilor, cu aceeasi forta cu care iubea gluma si dispretuia bascalia. Vasile Igna (din prefata la "Cartea prietenilor mei, vol. II", ed. Universal Dalsi, 2006)

Un autentic patriot

Cu un an in urma, a incetat din viata unul dintre cei mai buni prieteni ai mei, scriitorul Iordan Chimet, autorul unei opere ramase in istoria literaturii, totodata om al demnitatii si curajului, cu tinuta exemplara pentru contemporani si pentru cei care vor evoca zilele intunecate ale sclaviei sovietice.
Iordan si-a inceput viata in marele port Galati si, inca din copilarie, a cunoscut oamenii marii, straini din toate neamurile, indeletniciri mai putin cunoscute celor care traiesc intre culmi de munti sau pe campii, cu activitati mai linistite si mai putin primejdioase.
Poate a fost prima trasatura de unire dintre noi, eu pornind din celalalt mare port romanesc, Constanta, cu aceeasi multime de navigatori, de comert international, de limbi si obiceiuri diferite.
si ceea ce imi pare semnificativ in legatura cu viziunea noastra despre lume este aceasta armonie a diversitatii: cunoscand alte chipuri, religii si activitati, Iordan si-a iubit tara si neamul, punandu-si viata in primejdie pentru eliberarea acestora, pentru idealul revenirii la libertate, pentru continuarea mersului normal al destinului lor. In realizarile lui Iordan, aceste importante trasaturi apar in lumina. Astfel, primele sale doua carti sunt: "Western. Filmele Vestului Indepartat" (1966) si "Balada in piatra" (1966), in care descrie frumusetea si statornicia in credinta evocate de Manastirea Arges. In 1974, scrie cele patru importante volume intitulate "Dreptul la memorie", un amplu dictionar-sinteza al identitatii si spiritualitatii romanesti (respinse de cenzura si publicate in 1992), iar doi ani mai tarziu, in 1976, reuseste, prin ignoranta cenzorilor, sa publice "Grafica americana. Un portret al Ame-ricii".
In ceea ce ma priveste, am scris in 1947 romanul portului Constanta, intitulat "Blocada", foarte indepartat de volumele mele de arta medievala, aparute doua decenii mai tarziu, in care am prezentat o alta lume si alte moduri de viata.
Iordan si cu mine, facind parte, intre 1945 si 1948, din Asociatia clandestina "Mihai Eminescu", retea de salvare a intelectualilor si elitelor romanesti, am infruntat, cu riscul vietii, teroarea comunista.
Totodata, Iordan a colaborat la ziarul de opozitie "Dreptatea" – alaturi de Vladimir Streinu, care a capatat ani grei de inchisoare, si Constant Tonegaru, decedat dupa anii de pierdere a libertatii –, demonstrind caracterul antidemocratic, anticultural al guver-nului impus in Romania de Kremlin.
De cate ori ma gandesc la Iordan, imi evoc privirea aprinsa a ochilor lui, energia cu care si-a desavarsit cartile in imprejurari potrivnice, cu care a aparat bunele temeiuri ale tarii noastre. Cu dragoste pentru neamul sau, caruia i-a daruit statornice infaptuiri si pentru identitatea caruia si-a pus viata in primejdie, a urmat totodata idealul crestin al iubirii aproapelui, al cunoasterii si pretuirii altor neamuri, mai apropiate sau indepartate. Timp de decenii, Iordan a luptat pentru eliberarea milioanelor de sclavi din Estul Europei, pentru a-i readuce la o existenta fireasca, asemanatoare celor care, victoriosi in razboi, si-au continuat viata luminoasa, creatoare, acceptand totodata inrobirea comunista a confratilor lor.
Patriotismul nostru, constiinta trecutului si prezentului romanesc, nu a insemnat dispretul pentru semenii din alte hotare, ci, dimpotriva, nazuinta pentru mersul inainte, pentru progresul semenilor de buna credinta. (Pavel Chihaia, scriitor, Germania)

Inegalabilul meu prieten

S-au scurs mai mult de trei decenii de cand, trecand pe Calea Victoriei, in drumul meu zilnic spre Bi-blioteca Academiei, unde lucram ca bibliograf principal in Serviciul de "Informare stiintifica", am zarit, in vitrina unei librarii, coperta unei carti, de un format deosebit de cele din jurul ei, cu titlul: "Antologia inocentei"; autor: Iordan Chimet. Intalnit de mine atunci pentru prima oara, numele m-a dus cu gandul ca este vorba de o traducere dintr-o lim-ba orientala. Ulterior am aflat ca orasul Galati era locul de bastina al autorului, oras cosmopolit pe malurile Dunarii, loc din care au pornit personalitati cu nume de prestigiu in cultura romana si universala.
Mi-am procurat cartea si surprizele s-au succedat. Texte si imagini de un mare si important numar de scriitori si artisti plastici m-au fermecat si mi-au transmis o stare de magie pe care nu o mai cunoscusem. Ma intrebam: cum a reusit autorul o asemenea performanta, cat timp a osardit pen-tru a cuprinde acest univers nebanuit si inaltator? A urmarit sa-i faca pe oameni mai buni, mai sinceri, mai deschisi? Se pot inventa, macar partial, aspecte din lumea mirifica a copilariei? Era convins ca ea este adevarata lume a puritatii, a generozitatii rasplatite? Ca acolo timpul se masoara cu alte dimensiuni si alte imagini, ca universul basmelor care imparte oamenii in buni si rai este posibil si ca balaurul poate fi invins oricate capete ar avea?
Texte de scriitori ca Shakespeare, Saint-Éxupéry, Eugen Ionescu, Tudor Arghezi, alaturi de imagini din Klee, Picasso, Brancusi, Victor Brauner, Margareta Sterian, motiveaza ideea centrala a acestei antologii: inocenta. Originalitate, indrazneala, profesionalism, munca neobosita in defrisarea de texte si imagini din colosul literaturii si iconografiei universale prezinta o carte care aseza o falie adanca intre vis si realitatea pe care o traiam.
Curand, destinul mi-a oferit prilejul de a-l cunoaste pe Iordan Chimet in apartamentul vecinului meu, din bd. Schitu Magureanu 25, unde locuia cunoscutul ziarist Brunea-Fox. Anii care s-au scurs, cu bune si cu rele, ne-au asezat adeseori in zone comune, fie in avionul care ne ducea la Ierusalim, fie alaturi de sculptorita Irina Codreanu-King, aflata atunci la sanatoriul "Ana Aslan", la Otopeni, sau alaturi de nepotii lui nespus de dragi, Iordan fiind in rol de Mos Craciun.
A luptat, riscand, impotriva curentului, confruntandu-se cu Securi-tatea, in implinirea proiectelor sale de a cuprinde si publica pagini memorabile legate de viziuni globale, de spiritualitate romaneasca si universala, apropiindu-si scriitori de mare valoare, prieteni apropiati si devotati.
Textul de mai sus, pe care mi l-a dedicat, publicat in catalogul expozitiei mele din anul 1976, cuprinde o suita de concluzii care atesta convingerea spiritului sau generos, stiintific si mai ales optimist. Dupa 30 de ani, recitind textul, mi-am spus ca doar un prieten adevarat mi-a putut face acest dar.
Desi inocenta a fost trasatura fundamentala a caracterului lui Iordan Chimet, el a reusit sa ne lase o mostenire lucida si valoroasa pe care avem datoria s-o pretuim asa cum se cuvine.
Simona Nistor-Vianu, artist plastic, critic de arta

"Simona Nistor face parte dintre acei rari artisti care au avut temeritatea de a-si edifica lumile pe cel mai fragil material cu putinta: sticla. Artista nu s-a sfiit de a darui celui mai slab delirul celui mai puternic, de a inzestra astfel sticla cea de toate zilele, cuminte, toleranta si fara ambitii, cu raza de lumina a maruntei eternitati a artei. Aceasta infruntare a timpului i-a reusit picturii traditionale pe sticla pe care azi o descoperim cu ochii mintii. Nimic insa din inventarul plastic al acelei lumi trecute nu a mai ramas valabil pentru viziunea inedita, moderna si, uneori, paradoxala a Simonei Nistor – cu exceptia sticlei desigur. Experientele sale spirituale se depun pe cicluri omogene, care evoca tema cu variatiuni a muzicii, cand ideea centrala este reluata rand pe rand de diferite instrumente, atmosfera ramanand aceeasi. Iata cateva: nuntile florale, reveland noi posibilitati, nebanuite, de a dainui impreuna; imprevizibile prezente ale gandului, pe circuite galactice; portretistica presimtind miracolul figurii umane, ca si seria landelor plastice aduse micilor zeitati animaliere, idolilor gratiosi animati ai casei, care isi descopera in pictura Simonei Nistor nu numai taina dar si umorul, fara a uita, desigur, tandretea initiala din care izvorasc toate.
Seara de sarbatoare, transparenta, cu gratie aeriana si volatila, marturie a unei arte reale si chiar a unei lumi posibile pe care, din indemnul pictorului, suntem ispititi sa ne-o inchipuim aievea". (Iordan Chimet, 1976)

OPERA LUI IORDAN CHIMET

- "Western. Filmele Vestului Indepartat" (eseu), Ed. Meridiane, 1966
- "Comedia burlesca" (eseu), Ed. Meridiane, 1967
- "Balada in piatra", 1966
- "Lamento pentru pestisorul Baltazar" (poeme), Editura pentru Literatura, 1968
- "Eroi, fantome, soricei" (eseu) Ed. Meridiane, 1970
- "Inchide ochii si vei vedea Orasul" (roman), editia I: Ed. Ion Creanga, 1970; editia a II-a: Ed. Eminescu, 1979; editia a III-a: sub titlul "Impreuna cu Elli in Imaginaria", contine continuarea scrisa de autorul german Michael Ende – "Povestea saltimbancilor" – si "Scrisori printre gratii Ende-Chimet", Ed. Univers, 1999
- "Antologia inocentei. Cele 12 luni ale visului" (antologie), Ed. Ion Creanga, 1972
- "Cate-o gaza, cate-o floare, cate-un fluture mai mare" (versuri pentru copii, ilustratii de Lena Constante), Ed. Ion Creanga, 1974
- "Balada pentru vechiul drum" (poem), Ed. Eminescu, 1976
- "Grafica americana. Un portret al Americii" (monografie), Ed. Meridiane, 1976
- "America Latina. Sugestii pentru o galerie sentimentala" (monografie, album), Ed. Meridiane, 1984
- "Dreptul la memorie" (antologie, 4 volume), Ed. Dacia, 1992-1993
- "Momentul adevarului" (antologie), Ed. Dacia, 1996
- "Cica niste cronicari / Duceau lipsa de salvari... (Comicul absurd in literatura de avangarda)" (antologie), Ed. Universal Dalsi, 1999
- "Exil. Lamento pentru pestisorul Baltazar" (poeme), Ed. Universal Dalsi, 2000
- "Dosar Mihail Sebastian" (antologie), Ed. Universal Dalsi, 2001
- "Iesirea din Labirint" (eseu), Ed. Universal Dalsi, 2002
- "Cele doua Europe, cele doua Romanii" (eseu), Ed. Noul Orfeu, 2004
- "Scrisori printre gratii" (corespondenta), Ed. Universal Dalsi, 2004
- "Cartea prietenilor mei" (eseuri), Ed. Universal Dalsi, 2005
- "Cartea prietenilor mei, vol. II: Caderea cortinei" (eseuri si corespondenta), Ed. Universal Dalsi, 2006

Citește totul despre:

Comentarii

loading...