Represiunea impotriva culturii (Scriitori in inchisori) este numele uneia dintre noile sali vernisate cu prilejul celei de-a noua editii a Scolii de Vara, care se desfasoara in aceste zile la Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei. Este prima parte dintr-un triptic despre represiunea impotriva culturii, salii dedicate scriitorilor urmand sa i se adauge una dedicata artistilor si o alta istoricilor. Bazata pe cercetari de arhiva, pe studierea fiselor de incarcerare si a dosarelor de urmarire, ca si pe studiile de sinteza publicate in ultimii ani, noua sala este rodul unor investigatii care n-au fost facute cu detasarea omului de stiinta, ci cu participarea indurerata, uneori pana la insuportabil, a colegului de literatura si de istorie. Am muncit mai bine de un an la pregatirea materialelor pentru aceasta sala care tine in viata mea locul unei carti nescrise si prin care am incercat sa inteleg mecanismele si natura urii impotriva culturii. In acest sens, concluziilor rezumate in cifre si informatii stricte publicate in aceste pagini li se adauga cutremuratoare studii de caz: Constant Tonegaru, Alice Voinescu, Vasile Voiculescu, Nicu Steinhardt, Lucian Blaga, Procesul Noica-Pillat. Sunt destine prin reprimarea carora se urmarea nu doar distrugerea unor oameni, ci si stingerea samburelui de lumina al gandirii, al poeziei, al frumusetii.
Sensul existential al reprimarii culturii consta in inversunarea de a infrange ceva ce nu poate fi infrant. (Ana Blandiana)
Cronologia represiunii
2 septembrie 1944 Ð Moare Liviu Rebreanu si este demascat chiar in necrologuri ca gestapovist
1945 Ð Aparitia primei liste de carti interzise (2000 de titluri)
1946 Ð Este atacat Lucian Blaga
1947 Ð Lansarea in URSS a tezelor lui Jdanov impotriva cosmopolitismului
1945-1949 Ð Masive arestari de scriitori si ziaristi sub pretextul defascizarii
Ð Aplicarea tezelor jdanoviste in Romania. Leonte Rautu: "Impotriva cosmopolitismului si obiectivismului burghez in stiintele sociale”. Sunt demascati Titu Maiorescu, Lucian Blaga, Eugen Lovinescu, dar si Lucretiu Patrascanu, Mihai Ralea, G. Calinescu
8000 titluri interzise
1948 Ð Desfiintarea Academiei Romane si infiintarea concomitenta a Academiei RPR, ca "institutie de stat”
Arestarea a numerosi fosti academicieni
Interzicerea lui Arghezi in urma aparitiei in "Scanteia” a articolului "Poezia putrefactiei sau putrefactia poeziei” de Sorin Toma
1949 Ð Transformarea Societatii Scriitorilor Romani in Uniunea Scriitorilor din RPR, prilejuind epurarea a numerosi membri
Ð Infiintarea cenzurii sub forma unei institutii specializate numita "Directia generala a tipariturilor”, devenita mai tarziu "Directia presei”
1950 – Operatiunea de epurare a bibliotecilor pe baza unor alte "Instructiuni cu privire la selectarea cartilor din fondul bibliotecilor”
1956 Ð Congresul Scriitorilor din RPR
– "Impotriva abaterilor de la spiritul de partid”: demascari publice
Demascarea lui Nicolae Labis si moartea lui la 21 de ani
Condamnarea revistei "Steaua” pentru "poezia de notatie” si "evazionism”
– Noi valuri de arestari ale intelectualilor
1958 Ð Procese publice
Lotul Noica-Pillat
1959 Ð Demascarea lui Lucian Blaga de catre M. Beniuc
1960 Ð Libertatea de informare este ingradita prin lege. Apar "Instructiunile (nr. 346/13 octombrie 1960) privind stabilirea categoriilor de carti din biblioteci”: Fondurile D (documentar) si S (special) sunt accesibile doar cu aprobari speciale
1964 Ð "Declaratia de independenta”, urmata de destindere
Deschiderea inchisorilor. Numai de la Aiud sunt eliberati, potrivit marturiei lui Petre Pandrea, 44 de scriitori. In total, de-a lungul perioadei comuniste au fost arestati aproape 300 scriitori, artisti, oameni de stiinta
1971 Ð "Tezele din iulie”, inasprirea cenzurii
1972 Ð Norma secreta care obliga pe cei care au contacte cu strainii sa faca rapoarte scrise
1972, 1977, 1981 Ð Congrese al Uniunii Scriitorilor in care sunt alesi scriitorii membri ai CC al PCR si se inaspresc relatiile dintre partid si scriitori
1976 Ð "Cantarea Romaniei”
Primul dintre Congresele Culturii si Educatiei Socialiste
1977 Ð Desfiintarea cenzurii ca institutie si inasprirea ei ca fenomen ocult
Miscarea Goma, arestarea si expulzarea scriitorului
1983 Ð Decretul 98 din 28 martie instituie controlul masinilor de scris
Consfatuirea de la Mangalia, reiterarea "Tezelor din iulie”
Desfiintarea Comitetului de Partid de la Uniunea Scriitorilor, in cadrul caruia se exprimasera critici la adresa politicii partidului
1981-1989 Ð Nu mai are loc nici o convocare a Consiliului Uniunii si nici un congres al scriitorilor
– Mediul scriitoricesc este supravegheat si dominat de Securitate prin informatori, colaboratori, mijloace tehnice de ascultare, mijloace psihologice de influentare, interziceri de carti, interziceri de semnatura
Scriitori interzisi
Legea nr. 346 din 2 mai 1945 prevede infiintarea unei comisii pentru intocmirea listelor de publicatii interzise
"Publicatiile scoase din circulatie pana la 1 august 1945″. Cuprinde textul legii si o lista de 28 autori romani si 27 autori straini. Printre autorii fascisti figureaza W. Churchill si Charles de Gaulle. Anunta brosurile suplimentare de cate 1000 de titluri care vor aparea "pana la sfarsitul operatiunilor de defascizare”
"Publicatiile scoase din circulatie pana la 1 iunie 1946″; 2692 titluri interzise
"Publicatii scoase din circulatie pana la 1 mai 1948″ elaborata de Serviciul Edituri si Control al Directiunii Literare, editata de Ministerul Artelor si Informatiilor, 500 pagini; 8438 titluri interzise. Printre acestea:
Anton Pann – 3 titluri interzise
Vasile Alecsandri 19 titluri interzise
Mihail Kogalniceanu 19 titluri interzise
Alexandru Odobescu 5 titluri interzise
Mihai Eminescu 11 titluri interzise
I.L. Caragiale 12 titluri interzise
George Cosbuc 10 titluri interzise
Ion Creanga 5 titluri interzise
Ioan Slavici 8 titluri interzise
Titu Maiorescu 7 titluri interzise
Nicolae Iorga 214 titluri interzise
Octavian Goga 28 titluri interzise
Eugen Lovinescu 3 titluri interzise
Lucian Blaga 14 titluri interzise
De-a lungul anilor listele variaza, se transforma. Cu prilejul centenarelor, Eminescu, Creanga, Caragiale sunt sarbatoriti, alesi membri ai Academiei si "valorizati”.
Altii asteapta mai mult:
Bacovia pana in 1956
Blaga pana in 1962
Iorga pana in 1965
Maiorescu pana in 1967
Lovinescu pana in 1968
Dupa 1950 apar mai multe "Instructiuni cu privire la selectarea cartilor din fondul bibliotecilor”, culminand cu "Instructiunile nr. 346/13 octombrie 1960 privind stabilirea categoriilor fondurilor de carti din biblioteci” care infiinteaza "Fondul D” ("documentar”, accesibil, doar cu aprobari, specialistilor) si "Fondul S” ("special”, practic inaccesibil).
Vor mai aparea instructiuni si liste de completare in 1965, 1968, 1971, 1974, 1981, 1986
In 1986, la "Fondul S” al BCS existau 26.549 "unitati carte” si 16.000 "unitati periodice”
In ultimii ani interdictiile se comunicau doar prin note telefonice
Scriitori arestati
Leonid Dimov
Micaela Ghitescu
I. Valjan
Ion Omescu
D. Vatamaniuc
Ionel Brandabur
Mircea Damian
Nicolae Batzaria
Andreas Birkner
Emil Bocsa-Malin
Barbu Brezianu
Max Banus
Henriette Yvonne Stahl
Valeriu Anania
Constantin Ciopraga
Jacques Costin
Ion Caraion
Sergiu Dan
Pericle Martinescu
Miron Chiraleu
Aurel Covaci
Gabriel Tepelea
Traian Dorz
D'vid Gyula
Andrei Ciurunga
Ivan Denes
Ion Vulcanescu
Sandu Tudor
Ion Frunzetti
Romulus Dianu
Ovidiu Cotrus
Nicolae Balota
Petre Tutea
Ion Ioanid
Nicolae Caratama
Sergiu Filerot
Ecaterina Balacioiu-Lovinescu
Paul Goma
Georgeta Cancicov
Sergiu Grossu
Arsavir Acterian
Radu Gyr
Stefan Popescu
Petru Hossu
Grigore Popa
Marin Tarangul
Pan Halippa
Alexandru Ivasiuc
George Ivascu
Wolf Aichelburg
Petre Pandrea
Dumitru Vacariu
I.D. Sarbu
Stefan Nenitescu
Viorel Gheorghita
Al. Lascarov Moldovanu
Emil Manu
Aurel Martin
Al. Hodos
Ion Maxim
Banu Radulescu
Hans Bergel
Al. Mironescu
Meliusz Jozsef
D. Staniloaie
Zolt'n Franyo
Nicolae Steinhardt
Marcel Petrisor
Olga Caba
Vasile Netea
Teohar Mihadas
Mircea Vulcanescu
Ovid Aron Densusianu
Al. Kalustian
Vladimir Streinu
Radu Cioculescu
A.L. Zissu
Romulus Vulcanescu
Anatolie Panis
Petronela Negosanu
Horia Stanca
Edgar Papu
Vasile Militaru
Petre Pascu
P'sk'ndi Geza
Mihai Mosandrei
Ilie Paunescu
Isac Peltz
V. Copilu-Cheatra
Constantin (Dinu) Pillat
Emil Gulian
D. Iov
N. Porsena
Victor Valeriu Martinescu
Oana Orlea
Georg Scherg
N. Davidescu
Ion Iovescu
Petru Sfetca
Barbu Slatineanu
Al. Paleologu
Ben Corlaciu
Haralambie Gramescu
Bucur Stanescu
Ion Vinea
Oskar Walter Cisek
Constant Tonegaru
Harald Siegmund
Nichifor Crainic
Ion Negoitescu
Victor Papilian
St. Aug. Doinas
Constantin Noica
Mihai Ursachi
Nicole Valery-Grossu
Pan Vizirescu
D. Caracostea
Pastorel Teodoreanu
Vasile Voiculescu
Alice Voinescu
Virgil Carianopol
Sergiu Al. George
Belu Zilber
Dumitru Ciurezu
Onisifor Ghibu
Laurentiu Cernet
Adrian Marino
Nicolae Carandino
Leonida Plamadeala
Georg Scherg
Florin Constantin Pavlovici
Wiliam Totok
Oskar Pastior
Axente Sever Popovici
Franz Liebhard
Ovidiu Papadima
Lucian Valea
Erwin Wittstock
Virgil Bulat
Rolf Bossert
Leonte Rautu: Impotriva cosmopolitismului si obiectivismului burghez in stiintele sociale, 1949
"Teoria lui Blaga, in fond, reprezinta o calomnie cosmopolita la adresa poporului roman. Eroul fatalist al "Mioritei" este proclamat de aceasta "teorie" drept purtator al specificului national. Noi cunoastem alti purtatori ai acestui specific: pe eroii baladelor haiducesti, pe Horia si pe Tudor, pe Balcescu si pe Bolliac, pe taranii de la 1907 si pe luptatorii ceferisti de la 1933, pe Stefan Gheorghiu si Ilie Pintilie, pe eroii Doftanei si pe cei ai razboiului antihitlerist.”
"… teoria latinitatii poporului roman a fost folosita pentru a izola Romania de vecina si aliata ei fireasca, Rusia, si a crea un suport planurilor expansioniste ale puterilor occidentale si in special ale Frantei.”
"Unul din protagonistii stiintei istorice burgheze, hitleristul Gheorghe Bratianu, a emis chiar o teorie care avea menirea sa justifice cosmopolitismul in stiinta istoriei. "Intrucat intram in era atomica Ð a declarat el in 1947 Ð trebuie sa dam atentie istoriei universale."”
"Sub lozinca artei pentru arta, pe care a aparat-o cu atata ardoare Titu Maiorescu, teoreticienii burghezi au falsificat intreaga istorie a literaturii romane.”
"Pe masura ascutirii luptei de clasa in genere, se ascute si lupta de clasa pe taram ideologic. Acest lucru este inevitabil atata vreme cat exista in afara lagarului democratiei si socialismului si un lagar imperialist, antidemocratic, atata vreme cat in interiorul tarii inca n-au fost definitiv lichidate clasele exploatatoare.”
"Trebuie sa spunem cu mult regret ca printre teoreticienii literari in a caror opera se manifesta puternic influentele cosmopolite este si academicianul Gh. Calinescu, a carui activitate democratica este bine cunoscuta. In lucrarile sale, acad. Calinescu a aparat cu intransigenta teoria "artei pentru arta"”.
"Faptul ca leninismul s-a nascut tocmai in Rusia nu este deloc intamplator. Leninismul, care este punctul culminant al intregii culturi universale, este totodata si punctul culminant al culturii ruse.”
Tezele din iulie 1971
"Va fi largita si intensificata propaganda ateista, organizarea actiunilor de masa pentru combaterea misticismului, a conceptiilor retrograde, pentru educarea intregului tineret in spiritul filosofiei noastre materialist-dialectice.”
"Va creste rolul Academiei de stiinte sociale si politice in dezbaterea problemelor ideologice actuale ale vietii noastre social-politice, ale activitatii culturale si creatiei artistice, in ridicarea combativitatii ideologice fata de influentele straine, in afirmarea puternica a filozofiei materialist-dialectice si a politicii partidului nostru.”
"Se va asigura orientarea politica ferma, in special a publicatiilor cultural-artistice, in directia promovarii artei si literaturii socialiste militante si combaterii tendintelor de rupere a creatiei de realitatile noastre sociale, de publicul larg al oamenilor muncii.”
"Radioul si televiziunea vor stimula creatia de cantece revolutionare, patriotice, muncitoresti, precum si difuzarea lor in mase, organizand in acest sens concursuri de creatie si interpretare, spectacole speciale etc.”
"Se va exercita un control mai riguros, pentru evitarea publicarii unor lucrari literare care nu raspund cerintelor activitatii politico-educative a partidului nostru, a cartilor care promoveaza idei si conceptii daunatoare intereselor constructiei socialiste.”
Anii '80
Dupa deschiderea inchisorilor din 1964 si relativa liberalizare care a urmat, dupa 1972 orizontul se reinchide treptat si Securitatea preia controlul absolut al societatii. In anii '80 represiunea devine profilactica, ea nu-si propune sa pedepseasca nesupunerea, ci sa o impiedice sa se produca. Erau folosite masuri complexe de supraveghere prin actiuni de filaj, microfoane plasate in institutii si locuinte, interceptarea scrisorilor, informatori avand ca scop descurajarea elementului contestatar si mergand de la "influentarea pozitiva” si "temperare” pana la "spargerea anturajului”, "izolare”, "compromitere” prin intoxicare, dezinformare, lansare de zvonuri.
In 1988, de exemplu, Securitatea avea in lucru in domeniul cultural 207 dosare de urmarire informativa, iar prin supraveghere informativa erau urmarite 598 de persoane.
Tot in 1988 au fost efectuate urmatoarele "masuri de prevenire” (termenii sunt din vocabularul Securitatii):
10 avertizari
139 atentionari
206 influentari pozitive cetateni romani
37 influentari pozitive cetateni straini
300 informari la organele de partid
641 semnalari la conducerea institutiilor unde lucrau cei urmariti
124 semnalari la organele de militie
3 destramari anturaj
11 puneri in dezbatere publica
287 la institutiile unde lucrau
In ceea ce priveste informatorii, ei erau mai numerosi decat urmaritii. In acelasi an, 1988, in domeniul cultural existau 1997 de surse, dintre care 639 informatori, 590 persoane de sprijin, 31 rezidenti, 183 gazde casa de intalnire. Dintre ei 1132 aveau studii superioare, 860 studii medii si 102 studii generale.
La asta se adauga obligatia prin lege de a raporta discutiile cu strainii si prezentarea bianuala a masinii de scris la control.
