Jurnalista Ionela Arcanu, a transmis presei exact ce a ordonat Ministrul Justiției Ana Birchall:
”Control la Rahova dupa permisia acordată lui Liviu Dragnea. Ministrul interimar al Justiției, Ana Birchall, mi-a confirmat că i-a cerut directorului ANP o informare de urgență cu privire la modul în care Dragnea a primit bonificatia. La rândul său, seful ANP a declanșat ancheta la penitenciarul Rahova. Problema este legata de faptul că fostul șef PSD este cercetat penal in alt dosar și nu ar fi trebuit să primească 24 de ore de libertate.”
Nu este pentru prima dată, când politicienii, mai aleși miniștri de justiție ai PSD dau dovadă de necunoaștere și lipsă totală de interes pentru lege și pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului.
Un cetățean aflat în faza de cercetare penală, se bucură de prezumția de nevinovăție. În atare situație, cel mult, organele de cercetare penală pot dispune măsuri preventive care la rândul lor urmează să fie confirmate de judecători.
Ce spune Directiva Europeană ?
DIRECTIVA (UE) 2016/343 arată la articolele 12, 16 și 17 conduita pe care ar trebui să o adopte Statele Membre în ceea ce privește vinovăția sau nevinovăția unei persoane.
În acest context, prin atitudinea și declarațiile doamnei Ministru Ana Birchall de a exercita presiuni asupra unor instituții care îi sunt în subordine, se poate constata cum un deținut este deja considerat ,,vinovat” chiar dacă se află totuși, în fază de cercetare penală, iar asupra sa nu există alte măsuri preventive.
Este exemplul clasic de încălcare a prezumției de nevinovăție și ridică mari semne de întrebare în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale ale omului, motivarea politică și supunerea la rele tratamente fiind interzise:
(12)…..,,Prezenta directivă ar trebui să se aplice în toate fazele procedurilor penale, până când hotărârea prin care se stabilește vinovăția sau nevinovăția persoanei suspectate sau acuzate de săvârșirea infracțiunii rămâne definitivă. ”
(16)
Prezumția de nevinovăție ar fi încălcată în cazul în care declarații publice ale autorităților publice sau decizii judiciare, altele decât cele privind stabilirea vinovăției, se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca fiind vinovată, atât timp cât vinovăția persoanei respective nu a fost dovedită conform legii. Aceste declarații și decizii judiciare nu ar trebui să reflecte opinia că persoana respectivă este vinovată. Acest fapt nu ar trebui să aducă atingere actelor de urmărire penală care urmăresc să probeze vinovăția persoanei suspectate sau acuzate, cum ar fi rechizitoriul, și nici deciziilor judiciare în urma cărora produce efecte o hotărâre suspendată, cu condiția respectării dreptului la apărare. De asemenea, acest fapt nu ar trebui să aducă atingere hotărârilor preliminare de natură procedurală, luate de autoritățile judiciare sau de alte autorități competente, care se întemeiază pe suspiciuni sau pe elemente de probă incriminatoare, cum ar fi deciziile de arest preventiv, cu condiția ca aceste hotărâri să nu se refere la persoana suspectată sau acuzată ca fiind vinovată. Înaintea luării unei hotărâri preliminare de natură procedurală, autoritatea competentă ar putea fi nevoită să verifice dacă există suficiente elemente de probă incriminatoare împotriva persoanei suspectate sau acuzate care să justifice hotărârea respectivă, iar hotărârea poate conține referiri la aceste elemente.
(17)
Noțiunea de „declarații publice ale autorităților publice” ar trebui înțeleasă ca fiind orice declarații care se referă la o infracțiune și care emană fie de la o autoritate implicată în procedurile penale legate de infracțiunea respectivă, cum ar fi autoritățile judiciare, poliția și alte autorități de aplicare a legii, fie de la o altă autoritate publică, cum ar fi miniștrii și alți funcționari publici, fără a se aduce atingere dreptului intern în materia imunității.
România Liberă, a scris aici ce prevede legea în ceea ce privește acordarea permisiilor. Redăm mai jos legea adoptată în anul 2017 privind executarea pedepselor.
Legea 169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal spune așa: Permisiunea de ieşire din penitenciar prevăzută la alin. (6) se acordă de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei prevăzute la art. 98 alin. (2).
ART. 98
Tipurile recompenselor
(1) Persoanelor condamnate care au o bună conduită şi au dovedit stăruinţă în muncă sau în cadrul activităţilor educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, al instruirii şcolare şi al formării profesionale li se pot acorda următoarele recompense:
a) ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate anterior;
b) suplimentarea numărului convorbirilor on-line;
c) suplimentarea drepturilor la pachete şi/sau vizite;
d) suplimentarea dreptului la vizită intimă, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 69, cu excepţia alin. (1) lit. d);
e) permisiunea de ieşire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an;
f) permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 de zile pe an;
g) permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 de zile pe an.
(2) Recompensele prevăzute la alin. (1) lit. a) – e) pot fi acordate de o comisie formată din director, care este şi preşedintele comisiei, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţăpsihosocială, la propunerea personalului care desfăşoară activităţi directe cu persoanele condamnate, cu avizul şefului secţiei unde sunt deţinute. Secretariatul comisiei este asigurat de persoana numită în acest sens de directorul penitenciarului.
(3) Recompensele prevăzute la alin. (1) lit. f) şi g) pot fi acordate de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei prevăzute la alin. (2).
(4) Totalul zilelor acordate anual persoanelor condamnate pentru permisiunea de ieşire din penitenciar nu poate depăşi 30 de zile, în situaţia schimbării regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
(5) Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor poate dispune, în situaţii temeinic justificate, anularea recompenselor acordate de comisia prevăzutăla alin. (2).
