În anul 2004, adică acum 16 ani, România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței Atlantice, iar din acel moment NATO a continuat să se extindă spre estul Europei, ajungând să numere 30 de membri – cel mai recent primit fiind Macedonia de Nord, fostă republică iugoslavă.
Spre deosebire de alte țări, România avea deja, în momentul intrării în NATO, o colaborare intensă cu statele aliate, în primul rând cu SUA, inclusiv prin trimiterea de militari în Afganistan și în alte teatre de luptă externe.
“Apartenenţa la NATO ne-a adus securitate şi prosperitate, ne-a adus experienţă prin misiunile şi exerciţiile aliate la care am participat şi participăm. Integrarea în NATO a condus la modernizarea şi profesionalizarea Armatei României”, a declarat, duminică, ministrul Apărării Naționale, generalul ( r ) Nicolae Ciucă, în mesajul transmis cu prilejul “Zilei NATO”.
“Angajamentul nostru faţă de aliaţi continuă, iar NATO este alături de noi. Cea mai puternică alianţă politico-militară de pe glob este mai puternică și mai solidară ca niciodată, mai determinată să îşi protejeze statele membre cu o abordare defensivă omnidirecţională”, susține ministrul Apărării.
Totuși, acesta recunoaște că, în anul 2020, “Ziua NATO ne surprinde, atât pe noi, românii, cât și întreaga comunitate a Alianței, în mijlocul unei lupte cu un inamic invizibil dar redutabil, o luptă în care sunt angajate la maximum resursele naționale și aliate, o luptă în care fiecare dintre noi are un rol bine stabilit și își poate aduce o contribuție semnificativă în acest efort unanim de combatere a răspândirii COVID-19”.
Trebuie amintit faptul că, deși NATO este cunoscută mai ales ca o alianță politico – militară, ea are și o componentă axată pe cercetare științifică. Poate că, mai ales din acest punct de vedere, Alianța ar trebui să își intensifice preocupările, în următorii ani.
