România are doar 12 arene de hochei şi este surclasată de Mongolia, unde există 17 arene şi câteva zeci de jucători legitimaţi în plus faţă de ţara noastră. Conform site-ului icehockey.wikia.com, în Canada există 13.451 de patinoare. În Cehia există 180 de arene de hochei, în Rusia există 260, iar în Suedia există 463 de patinoare de hochei pentru competiţii.
Dintr-un campionat regional a rămas o singură echipă
La sfârşitul anilor ’60, numai în judeţul Suceava existau îndeajuns de multe echipe de hochei, astfel încât să se organizeze, în fiecare an, un puternic campionat regional. Principalele rivale erau echipele din Rădăuţi, Vatra Dornei şi Suceava.
În prezent, în Suceava nu mai există decât un singur patinoar descoperit, aparţinând clubului CSM Suceava. Clubul nu-şi permite să susţină financiar, pe lângă cele două grupe de juniori, şi o echipă de seniori. Dacă sportivii suceveni nu încheie un contract cu un club mare din ţară după împlinirea vârstei de 16 ani, hocheiul rămâne, pentru ei, o amintire frumoasă.
Constantin Curelar, care a obţinut, în anii ’70, patru tiluri de campion şi patru cupe ale României cu Steaua, este antrenor principal de hochei în cadrul clubului sucevean. „Singurul patinoar din judeţ e la Suceava, şi ăsta e descoperit. N-avem nici rolbă”, a declarat el pentru „România liberă”. „Gheaţa se reface cu furtunul, se toarnă apă noaptea. E ca pe timpuri”, a continuat el.
80 de km: naveta zilnică pentru antrenamente
„La CSM am o grupă de 22 de copii şi mai am o grupă de 35. Am doi copii din Rădăuţi care vin, săracii, şi fac un mare efort pentru a se antrena. Şi sunt foarte talentaţi. Poate redeschidem cantina şi-i mutăm cu totul, cu şcoala, pentru că e greu, şi pentru ei, şi pentru părinţi”, a declarat Constantin Curelar despre Oliver şi Eric-Iacob Petrovici, doi copii din Rădăuţi care fac naveta zilnic pentru antrenamente între cele două oraşe aflate la 40 de km distanţă unul de celălalt.
Tatăl lor, Gabriel Petrovici, a practicat hocheiul la Rădăuţi, atunci când era copil. În acei ani, oraşul Rădăuţi avea o echipă de hochei care concura în Divizia A. După câţiva ani, a fost nevoit să abandoneze antrenamentele din cauza unor probleme medicale.
Acum cinci ani, într-o toamnă târzie, soţia l-a trimis în piaţă să cumpere încălţăminte de iarnă pentru copii. S-a întors acasă fără bocanci, însă cu două perechi de patine de hochei pentru cei doi băieţi ai săi: Oliver şi Eric-Iacob.
Au învăţat să patineze pe gheaţa din curte
Gabriel Petrovici îşi aminteşte cum i-a învăţat să patineze pe cei doi copii ai săi. „După două-trei săptămâni, am avut noroc de vremea rece de la noi şi am turnat apă în curte, amenajând un mic patinoar pentru a-i învăţa să-şi ţină echilibrul pe patine. Spre surprinderea mea, s-au descurcat minunat, aşa că în următoarea săptămână i-am dus la patinoarul public, unde, la început, am patinat şi eu împreună cu ei”, a declarat Gabriel Petrovici pentru „România liberă”.
Cu timpul, băieţii au început să îndrăgească patinajul. După doi ani, Gabriel Petrovici a urmărit o emisiune la un post local de televiziune unde erau invitaţi cei doi antrenori ai clubului de hochei CSM Suceava, Constantin Curelar şi Cătălin Vasiliu, care au declarat că au nevoie de copii la club pentru a practica hocheiul. A doua zi s-au prezentat la preselecţie, au fost admişi, iar după câteva zile au primit şi echipamentul de hochei.
„Este costisitor cu naveta, dar, intraţi în horă, trebuie să jucăm”, a spus tatăl celor doi copii. Antrenamentele au loc în fiecare seară, cu excepţia zilei de marţi.
Antrenamente doar două luni şi jumătate pe an
„Condiţiile de antrenament sunt OK, dar gheaţa este de slabă calitate, pentru că rolba nu funcţionează. Patinoarul este artificial şi descoperit. Este deschis, în medie, două luni şi jumătate pe an”, a declarat tatăl celor doi copii. „Un timp relativ scurt pentru performanţă, ţinând cont că celelalte echipe din Braşov, Harghita şi Covasna se antrenează şase-şapte luni pe an”.
Antrenamentele pe timpul verii sunt un vis frumos. „În mod normal, pe timpul verii, copiii ar trebui să se antreneze pe un patinoar din plastic la complexul sportiv, dar am înţeles că nu este funcţional din cauza proastei construcţii şi a deplasării plăcilor de plastic de la umiditate şi căldură”, povesteşte Gabriel Petrovici.
„Este insuficient pentru a face înaltă performanţă. Aşa, ca să ne aflăm în treabă, se poate face”, a declarat antrenorul Constantin Curelar.
După vârsta de 16 ani, hocheiul rămâne o amintire
„În condiţiile actuale, copiii care împlinesc 16 ani şi nu sunt luaţi de către alte echipe mai importante trebuie să-şi încheie cariera sportivă cu frumoasa amintire că au fost hocheişti. Pentru că există un nou regulament conform căruia nu poţi depăşi vârsta junioratului în hochei dacă nu ai patinoarul acoperit”, spune Gabriel Petrovici.
Investiţiile necesare sunt derizorii
Investiţiile necesare pentru o performanţă de top par derizorii, dacă sunt comparate cu cele necesare în fotbal, unde România se află, conform clasamentuluI FIFA, pe locul 53 mondial.
„Pentru a beneficia de toate condiţiile, am avea nevoie de aproximativ trei milioane de euro. Nu costă mai mult. Depinde de proiect şi de materialele care intră în realizarea proiectului”, a declarat Constantin Curelar.
Bugetul clubului CSM Suceava este de 350.000 de lei pentru toate secţiile sportive. „Eu am avut pentru hochei 35.000 de lei, dar mă mai ajută primăria, mi-a aprobat în consiliu vreo 40.000 de lei. Banii ăştia ne ajută să participăm la competiţiile din ţară, dar există multe alte cheltuieli legate de echipamente. M-am descurcat cu nişte cunoştinţe de la care am mai obţinut nişte bănişori. Şi nu schimbăm echipamentele în fiecare an. Cu toate acestea, avem nevoie de patine, de crose care se rup, de pucuri care se pierd…”.
Mai puţin de 100.000 de euro pentru o chipă de seniori
Atât ar costa înfiinţarea şi susţinerea financiară minimă a uneie chipe de seniori la Suceava. Nici măcar 100.000 de euro. „Ar fi bine să avem o astfel de echipă, ca să aibă şi cei mici de ce să se antreneze: ca să ajungă să joace acolo. Însă e greu să susţii o echipă de divizie, mai ales dacă vrei să aduci şi stranieri. Dacă vrei să aduci jucători valoroşi, te costă mai mult: cazare, masă, salarii”, a declarat Constantin Curelar.
Hocheiul, recomandat tuturor copiilor
Deşi petrec cel puţin două ore pe zi în frigul de la patinoar, hocheiul are efecte benefice pentru sănătatea copiilor. Conform declaraţiilor antrenorului, „de când vin la patinoar, copiii nu mai răcesc: şi-au călit căile respiratorii. Hocheiul este recomandat şi fetelor, şi băieţilor. Este cu atât mai bine, cu cât încep la o vârstă mai fragedă, de la 5-6 ani. La început îi iniţiem în tainele patinajului, după care le punem crosele-n mână”.
Epoca de aur: sfârşitul anilor ‘70
Conform noii structuri a Campionatelor Mondiale de hochei, România de află în Divizia I, grupa B, care reprezintă, practic, a patra grupă valorică la nivel mondial. Alături de noi se află Coreea de Sud, Polonia, Olanda, Lituania şi Australia.
Hocheiul a urmat o traiectorie similară majorităţii celorlalte sporturi din România. Palmaresul echipei naţionale de hochei este plin de victorii răsunătoare şi a atins apogeul valorii între 1976 şi 1980, timp în care România a participat de două ori la Jocurile Olimpice de iarnă, unde a obţinut locul opt în 1980. Ţara noastră a făcut parte şi din grupa de elită mondială şi a fost retrogradată în divizia secundă în anul 1976, în ciuda unei victorii răsunătoare cu 5-4 împotriva echipei Statelor Unite.
Steaua Rangers: record mondial de tiluri naţionale
Nu doar echipa naţională a României a „făcut istorie”. Clubul de hochei Steaua Rangers deţine recordul mondial de titluri de campioni naţionali şi are un palmares care l-a determinat pe hocheistul suedez Martin Persson să accepte să joace în România. „M-am documentat şi am văzut că Steaua deţine recordul de titluri câştigate în lume şi mi-am spus că trebuie sa fie un loc bun pentru a juca. Am luat legătura cu domnul Cristian Cîrlan (n.r. preşedintele clubului Steaua Rangers) şi peste câteva zile am semnat contractul”, a declarat Martin Persson.
În prezent, o marte parte dintre echipele de top din perioada de aur a hocheiului românesc au fost desfiinţate. Dintre echipele care şi-au trecut în palmares titlul de campioni naţionali, au dispărut de pe firmament RATA Târgu Mureş, Ştiinţa Cluj, Rapid Bucureşti, Venus Bucureşti şi Dinamo Bucureşti (care a câştigat şapte titluri).
Unde se află România în lumea hocheiului
România nu se află printre cele 31 de ţări care au cel puţin 1000 de jucători de hochei legitimaţi. Cu toate acestea, ţara noastră se află pe locul 28 mondial în clasamentul pe naţiuni, unde au fost luate în considerare performanţele obţinute la Campionatele Mondiale din ultimii patru ani, precum şi la Turneul Olimpic din 2010 de la Vancouver.
Conform datelor Federaţiei Internaţionale de Hochei pe Gheaţă, România are 994 de jucători legitimaţi: 171 seniori şi 756 de sportivi cu vârsta mai mică de 20 de ani.
Clasamentul este condus, cu detaşare, de către Canada (572.000 de hocheişti) şi SUA (500.000). În Europa, Cehia se află pe primul loc (şi pe locul trei mondial), cu 100.000 de jucători legitimaţi, urmată de Finlanda (65.000), Rusia (63.000) şi Suedia (62.000).
Cu toate acestea, în clasamentul pe naţiuni, podiumul este ocupat, în ordine, de către Rusia, Finlanda şi Suedia. Topul pare să sugereze superioritatea şcolilor europene de hochei în comparaţie cu cele de peste Ocean. Canada se află pe locul patru, Cehia pe locul cinci, în timp ce SUA ocupă abia locul şase.
