Marţi, Kovesi este audiată de Comisia LIBE şi de ce ade control bugetar din Parlamentul European, pentru postul de procuror-şef european.
„Plângerea prealabilă formulată de doamna procuror Laura Codruţa KovesiI împotriva Hotărârii nr. 673/06.11.2018 a Secţiei pentru procurori” este ultimul punct înscris pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Secţiei pentru procurori a CSM.
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a respins în 6 noiembrie 2018 solicitarea lui Kovesi de recunoaştere a gradului profesional corespunzător pentru Parchetul General, asta după ce ministrul Justiţiei Tudorel Toader afirma că, urmare a OUG privind legile justiţiei, Kovesi, dacă are gradul de procuror la Parchetul de pe lângă tribunal, nu poate rămâne la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde a fost numită de procurorul general Augustin Lazăr în luna iulie.
„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât respingerea cererii formulate de doamna Laura Codruţa Kovesi, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul teritorial Sibiu, în prezent delegată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Serviciul îndrumare şi control, de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, se arăta în soluţia dată de procurori.
În 11 iulie, procurorul general, Augustin Lazăr, a decis delegarea Laurei Codruţa Kovesi, revocată de la conducerea DNA, în funcţia de procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începând cu aceeaşi dată.
La jumătatea lunii octombrie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader afirma că, urmare a OUG adoptate de Guvern pentru modificarea legilor justiţiei, Laura Codruţa Kovesi, dacă are gradul de procuror la Parchetul de pe lângă tribunal, nu poate rămâne la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
”Spuneţi că acest fapt (numirea Codruţei Kovesi la Parchetul ICCJ – n.r.) este o sfidare, eu nu vă contazic, dar domnul Lazăr poate spune că e normal, că valorifică bogatele experienţe dobândite în managementul parchetelor de rang înalt. Pentru procurorii de la DNA, DIICOT sunt nişte condiţii, de vechime în profesie, să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună conduită, să aină o pregătire bună ş.a.m.d., la procurorii PICCJ nu era prevăzut decât criteriul vechimii în muncă, niciun alt criteriu care să completeze vechimea. Prin OUG, am introdus un alineat nou în care spunem că, pentru a fi numiţi în cadrul PICCJ, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o pregătire bună profesională, o conduită morală ireproşabilă şi gradul profesional egal cu cel corespunzător Parchetului de pe lângă Curtea de Apel”, a mai declarat ministrul Justiţiei.
Tudorel Toader susţinea că un procuror nu poate ajunge în vârful ierarhiei dacă nu a parcurs toate treptele – parchet pe lângă judecătorie, parchet pe lângă tribunal, parchet pe lângă curte de apel şi PICCJ.
Audierile pentru postul de procuror-şef european, la care candidează şi fosta şefă DNA Laura Codruţa Kovesi, au loc marţi, în Comisiile pentru libertăţi civile şi control bugetar ale Parlamentului European.
