România, pe primul loc în UE la condamnări la CEDO în 2020

Ţara noastră a fost condamnată într-un număr de 64 de cauze din cele 82 soluţionate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în 2020, arată Asociația VeDemJust.

Share

Ioana Oancea 0 comentarii

14.02.2021 - 18:56

România este, în cifre absolute, pe primul loc din clasament dintre țările UE. Dacă includem și alte state din zonă care nu sunt însă membre UE, România se situează pe locul patru, după Federația Rusă cu 173 de condamnări (din 185 de cauze soluționate), Turcia cu 85 de condamnări (din 97 de cauze soluționate) și Ucraina cu 82 de condamnări (din 86 de cauze soluționate).

Condamnările României din anul trecut au fost cauzate de nerespectarea unor articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dintre care enumerăm: nerespectarea dreptului de proprietate – în 13 cauze, încălcarea dreptului părților la un proces echitabil – în 11 cauze, nerespectarea vieții private și de familie – în 10 cauze, aplicarea de către autorități a unui tratament inuman sau degradant – în 9 cauze, lipsa unei investigații efective – în 7 cauze, nerespectarea  libertății de exprimare – în 4 cauze, nerespectarea dreptului părții la un remediu efectiv – în 3 cauze.

„Raportat la numărul populaţiei, din cele 47 state europene care au semnat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, România se află pe locul 23 al celor mai reclamate state. Potrivit calculelor făcute de asociaţia VeDem Just, ţara noastră este pe locul 12 la numărul de condamnări, cu trei condamnări la un milion de locuitori. În UE, ţara noastră stă mai bine ca alte patru state membre UE, dar mai prost ca toate celelalte. Mai mult, state mari precum Ucraina, Federaţia Rusă şi Turcia stau mai bine decât noi în acest clasament”, arată VeDemJust.

În cifre absolute, se constată că anul trecut cele mai multe plângeri au venit din Rusia (13.645), Turcia (11.750), Ucraina (10.408), România (7.561), Italia (3.469). „Aproape 3.000 de plângeri împotriva României au fost declarate de Curte ca fiind inadmisibile, ceea ce relevă un grad scăzut de informare a celor care sesizează Curtea cu privire la competenţa acesteia şi procedura aplicabilă”, mai scrie asociația.

Comentarii