Liderii coaliţiei de guvernare au decis organizarea referendumului pentru modificarea Constituţiei o dată cu alegerile europarlamentare din luna mai. Protocolul USL va prevedea explicit că prezidenţiabilul alianţei este Crin Antonescu. Planurile pot fi încurcate de Curtea Constituţională, dar şi de nerealizarea unui cvorum de 50% la referendum.
Victor Ponta şi Crin Antonescu au bătut palma pentru cuplarea referendumului pentru noua Constituţie cu alegerile europarlamentare. Cele două evenimente ar urma să aibă loc pe parcursul a două zile, pe 24 şi 25 mai. Pragul de validare a referendumului pentru aprobarea Constituţiei va fi de 50%. La europarlamentare, PSD şi PNL vor candida separat, dar vor elabora o platformă comună, care va cuprinde oferta USL pentru euroalegeri, dar şi un pact de neagresiune.
În protocolul USL va fi introdusă o prevedere explicită potrivit căreia Crin Antonescu este candidatul alianţei la prezidenţiale, iar USL îl susţine pe Victor Ponta pentru postul de prim-ministru. “În ceea ce priveşte protocolul de colaborare, în speranţa noastră uşor naivă de a mai opri discuţiile din media, precizăm că, în baza hotărârii Congreselor, candidatul nostru la prezidenţiale este Crin Antonescu”, a fost explicaţia furnizată de Victor Ponta.
Protocolul în vigoare prevede că prezidenţiabilul USL este politicianul cel mai bine plasat în sondaje, iar partidul care nu are preşedintele va da premierul. În ultimele luni, pe fondul înteţirii conflictelor din USL, au apărut informaţii neoficiale potrivit cărora PSD ar putea renunţa la sprijinirea lui Crin Antonescu pentru prezidenţiale. USL a decis organizarea prezidenţialelor cu 45 de zile înainte de expirarea mandatului actualului preşedinte, datele avansate fiind 2 sau 9 noiembrie.
Ce obstacole trebuie să depăşească USL
Teoretic, PSD oferă PNL o garanţie că îl va susţine pe Crin Antonescu la prezidenţiale, în schimbul reducerii atribuţiilor şefului statului, reducere prevăzută de noua Constituţie. Cel mai important articol prevede că preşedintele este obligat să numească premierul din partea partidului cu cele mai multe mandate. Pe actuala Constituţie, şeful statului joacă un rol important în desemnarea premierului. Preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament, ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Ce paşi are de îndeplinit USL pentru realizarea acestui plan? Comisia de resort a Parlamentului se va reuni pe 27 ianuarie, iar la începutul lunii februarie va trimite proiectul pentru un prim aviz al CCR, dar şi Comisiei de la Veneţia. CCR va da un răspuns în zece zile de la primirea proiectului, iar Comisia de la Veneţia se va reuni în 21-22 martie. Propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Ulterior, Parlamentul trimite, din nou, proiectul la CCR. Planurile USL pot fi complicate dacă judecătorii CCR vor descoperi că s-au depăşit limitele revizuirii Constituţiei, iar Parlamentul ar trebui să reanalizeze proiectul pentru a-l pune în acord cu decizia CCR.
Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. Prin urmare, pentru ca referendumul să aibă loc în 24 şi 25 mai, Parlamentul va trebui să adopte proiectul de revizuire a Constituţiei nu mai devreme de 24 aprilie.
Chiar dacă USL ar reuşi să se încadreze în toate termenele legale, modificarea Constituţiei nu este rezolvată pentru că la referendum este nevoie de un cvorum de 50%. Noua lege a referendumului, cu un cvorum de 30%, va intra în vigoare abia în 15 decembrie 2014. Experienţele din ultima perioadă dovedesc că şansele nu sunt foarte mari. La cel mai recent referendum, cel din 2012 pentru demiterea preşedintelui Băsescu, prezenţa a fost de doar 46,24%, în ciuda unei teme cu un impact major. Ultima dată când un referendum a fost cuplat cu europarlamentare, în 2007, procedeul nu ajutat nici una dintre operaţiuni: prezenţa la euroalegeri a fost de 29,46%, iar la referendum de 26,51%. În plus, vicepremierul Liviu Dragnea, cel care ar urma să coordoneze campania pentru referendum din partea PSD, are deja un dosar penal pentru acuzaţia de fraudă la referendumul din 2012.
Liderul PNL, Crin Antonescu, a recunoscut că alianţa îşi asumă un risc. “Eu nu cred că estompăm tema alegerilor europarlamentare, ci, dimpotrivă, o potenţăm aducând un nou subiect de interes. Eu cred că este preferabil suprapunerii alegerilor prezidenţiale cu un referendum şi ne luăm riscul acesta, pentru că e un risc, referendumul se va face conform hotărârilor Curţii Constituţionale, pe prag de 50%”, a comentat Antonescu.
Calculele PSD
Toate aceste calcule ridică un semn de întrebare: de ce a acceptat PSD să îl menţioneze explicit pe Crin Antonescu drept prezidenţiabil, fără să aibă garanţia că atribuţiile acestuia vor fi reduse prin modificarea Constituţiei? O posibilă explicaţie a fost furnizată de deputatul PSD Viorel Hrebenciuc. “În cazul ruperii USL, social-democraţii ar putea pierde premierul. Este evident că în cazul în care PNL ar ajunge în opoziţie va apărea imediat o moţiune de cenzură”, susţine strategul social-democrat. “În acest caz, blocurile din Parlament vor fi sensibil egale şi chiar dacă PSD are o majoritate acum, o eventuală schimbare a situaţiei politice ar putea duce la o volatilizare a membrilor Parlamentului şi foarte uşor voturile pe care acum le ai în plus pot dispărea în anumite conjuncturi”, a continuat el.
Declaraţiile lui Viorel Hrebenciuc vin în contextul în care tatonările dintre PSD şi UDMR privind o colaborare parlamentară s-au încheiat fără un rezultat concret.
Pe lângă prevederea privind prezidenţiabilul USL, protocolul alianţei va fi completat cu alte două articole. Unul reglementează constituirea unui consiliu parlamentar al USL, alcătuit din liderii grupurilor parlamentare şi reprezentanţii Birourilor Permanente şi preşedinţii Camerelor. Dacă nu va exista consens asupra unor probleme, decizia va fi luată la nivelul conducerii centrale a USL. Se va elabora şi un cod de conduită al USL, principiul acestuia fiind ca atacurile între membrii USL să fie sancţionate cu excluderea din partid.
Reacţie. PDL se opune comasării
Democrat-liberalii resping comasarea europarlamentarelor cu referendumul pentru revizuirea Constituţiei, considerând că această decizie arată că Victor Ponta şi Crin Antonescu “nu au nici cea mai mică consideraţie nici pentru alegerile europarlamentare, nici pentru Constituţie”, a declarat ieri prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu. Acesta a precizat că formaţiunea sa va organiza, până la finalul lunii ianuarie, un miting de protest faţă de această decizie a USL.
Citeşte şi: 300 de deputaţi: contraatacul USL la referendumul lui Băsescu
300 de deputaţi: contraatacul USL la referendumul lui Băsescu
Legea electorală va fi modificată de USL astfel încât România să aibă cel mult 300 de deputaţi, iar aceştia să fie aleşi nu uninominal, ca în 2008 şi 2012, ci pe listă de partid. Cifra de 300 de deputaţi va fi trecută şi în Constituţia revizuită, într-o încercare de a dejuca planurile preşedintelui Traian Băsescu.
Capcană pentru electorat
De la referendumul din 2009 încoace, când românii s-au pronunţat pentru trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului de aleşi la maximum 300, aceasta a fost una din temele de atac favorite ale preşedintelui Traian Băsescu. În condiţiile în care şeful statului a arătat, de curând, că nu exclude organizarea unui nou referendum pentru unicameral şi reducerea numărului de aleşi, o dată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, ca formă de presiune asupra USL, coaliţia la putere a contraatacat. Soluţia găsită? Rămân două Camere, dar modifică Legea electorală (norma de reprezentare, mai precis), astfel încât să avem maximum 300 de deputaţi. Cifra va fi trecută şi în Constituţia revizuită, potrivit formei intermediare adoptate de parlamentari. Totuşi, există şi aici un „dar“. Conform propunerii de modificare a Constituţiei, alin. 3 al art. 62 se va modifica astfel: „Numărul deputaţilor nu poate fi mai mare de 300. La acest număr se adaugă reprezentanţii minorităţilor naţionale“. Adică, vor fi, de fapt, 300 plus 18 deputaţi. Cât despre numărul senatorilor, nu se ştie. USL lua în calcul, anul trecut, modificarea atribuţiilor Senatului în strânsă legătură cu regionalizarea. Concret, Senatul ar fi trebuit să devină for de reprezentare a regiunilor şi a autorităţilor administraţiei locale şi se vehicula ipoteza ca fiecare judeţ să fie reprezentat de câte doi senatori. În total, ieşeau din calculele USL cam 100 de senatori, astfel încât numărul total de aleşi să fie în jur de 400 (faţă de 471, cât era la momentul referendumului din 2009).
Ce înseamnă revenirea la votul pe listă
La fel ca până în 2008, alegătorii ar urma să voteze liste de partid, şi nu nume de candidaţi. Şi, la fel ca până în 2008, vor figura pe listele de candidaţi numeroşi politicieni „pătaţi“, scăpaţi de emoţiile vreunui filtru al electoratului. Aceasta a fost, de altfel, una dintre principalele acuzaţii aduse votului pe listă atunci când, la presiunea societăţii civile, Guvernul Tăriceanu a ridicat problema schimbării sistemului electoral. Ce mai câştigă partidele şi candidaţii prin revenirea la votul pe liste? Fac economii, dovedit fiind că o campanie „în bloc“ costă mult mai puţin decât sute de campanii uninominale (în 2008, de pildă, se estima că un candidat cheltuie 100-400.000 euro pentru a intra în Parlament, în funcţie de colegiul în care a intrat în cursă).
Din punct de vedere tehnic, dacă un partid obţine la nivel naţional 30% din voturi, acesta va avea 30% din numărul total de deputaţi (deci, 90 de deputaţi, în cazul unui total de 300). Cum vor fi aleşi aceştia? Vor fi primii 90 de candidaţi trecuţi pe listă. Acelaşi sistem de vot există acum la alegerile pentru Parlamentul European. Pentru a accede în Parlament, un partid va trebui să strângă cel puţin 5% din voturi (pe legea actuală există şi prag alternativ). Voturile obţinute de formaţiunile care nu intră în Parlament se redistribuie celor care au intrat.
Ce spune opoziţia
Prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu, a apreciat că USL „ignoră din nou voinţa poporului“ în ceea ce priveşte rezultatele referendumului din 2009 şi a apreciat că modificările pe care puterea vrea să le aducă sistemului electoral reprezintă „o aberaţie“. „Încalcă principii fundamentale de drept, principiul echităţii, şi asigură PSD o supremaţie zdrobitoare în Parlament“, a declarat Predoiu, adăugând că liderul PNL „acţionează ca un agent al PSD implantat la vârful PNL“.
În schimb, preşedintele Partidului Poporului Dan Diaconescu, Simona Man, a apreciat revenirea la votul pe listă drept „o idee foarte bună“. „Este clar că astfel se va stopa şi migraţia aceasta a parlamentarilor de la un partid la altul“, a declarat Man. Statisticile întocmite în legislaturile de dinainte de 2008 contrazic însă ideea, existând multe cazuri de migraţie şi în cazul votului pe listă, deoarece legea nu prevede (spre deosebire de primari) pierderea mandatului în caz de părăsire a formaţiunii pe lista căreia este ales un parlamentar.
Inconsecvenţă. Cum şi-au schimbat partidele poziţia
În 2012, USL a impus în Parlament introducerea votului uninominal majoritar într-un tur de scrutin (mandatul era câştigat de candidatul care obţinea cele mai multe voturi). Proiectul avea să fie declarat neconstituţional în întregime de judecătorii CCR. În 2010, liberalii vorbeau însă de un sistem uninominal majoritar în două tururi de scrutin, în timp ce social-democraţii militau pentru un sistem mixt (uninominal, compensat cu listă naţională de partid). Pentru un sistem uninominal majoritar au fost, o vreme, şi democrat-liberalii. După ce au pierdut puterea, şi-au schimbat însă opţiunea, argumentând în favoarea revenirii la votul pe listă.
