Legea electorală va fi modificată de USL astfel încât România să aibă cel mult 300 de deputaţi, iar aceştia să fie aleşi nu uninominal, ca în 2008 şi 2012, ci pe listă de partid. Cifra de 300 de deputaţi va fi trecută şi în Constituţia revizuită, într-o încercare de a dejuca planurile preşedintelui Traian Băsescu.
Capcană pentru electorat
De la referendumul din 2009 încoace, când românii s-au pronunţat pentru trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului de aleşi la maximum 300, aceasta a fost una din temele de atac favorite ale preşedintelui Traian Băsescu. În condiţiile în care şeful statului a arătat, de curând, că nu exclude organizarea unui nou referendum pentru unicameral şi reducerea numărului de aleşi, o dată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, ca formă de presiune asupra USL, coaliţia la putere a contraatacat. Soluţia găsită? Rămân două Camere, dar modifică Legea electorală (norma de reprezentare, mai precis), astfel încât să avem maximum 300 de deputaţi. Cifra va fi trecută şi în Constituţia revizuită, potrivit formei intermediare adoptate de parlamentari. Totuşi, există şi aici un „dar“. Conform propunerii de modificare a Constituţiei, alin. 3 al art. 62 se va modifica astfel: „Numărul deputaţilor nu poate fi mai mare de 300. La acest număr se adaugă reprezentanţii minorităţilor naţionale“. Adică, vor fi, de fapt, 300 plus 18 deputaţi. Cât despre numărul senatorilor, nu se ştie. USL lua în calcul, anul trecut, modificarea atribuţiilor Senatului în strânsă legătură cu regionalizarea. Concret, Senatul ar fi trebuit să devină for de reprezentare a regiunilor şi a autorităţilor administraţiei locale şi se vehicula ipoteza ca fiecare judeţ să fie reprezentat de câte doi senatori. În total, ieşeau din calculele USL cam 100 de senatori, astfel încât numărul total de aleşi să fie în jur de 400 (faţă de 471, cât era la momentul referendumului din 2009).
Ce înseamnă revenirea la votul pe listă
La fel ca până în 2008, alegătorii ar urma să voteze liste de partid, şi nu nume de candidaţi. Şi, la fel ca până în 2008, vor figura pe listele de candidaţi numeroşi politicieni „pătaţi“, scăpaţi de emoţiile vreunui filtru al electoratului. Aceasta a fost, de altfel, una dintre principalele acuzaţii aduse votului pe listă atunci când, la presiunea societăţii civile, Guvernul Tăriceanu a ridicat problema schimbării sistemului electoral. Ce mai câştigă partidele şi candidaţii prin revenirea la votul pe liste? Fac economii, dovedit fiind că o campanie „în bloc“ costă mult mai puţin decât sute de campanii uninominale (în 2008, de pildă, se estima că un candidat cheltuie 100-400.000 euro pentru a intra în Parlament, în funcţie de colegiul în care a intrat în cursă).
Din punct de vedere tehnic, dacă un partid obţine la nivel naţional 30% din voturi, acesta va avea 30% din numărul total de deputaţi (deci, 90 de deputaţi, în cazul unui total de 300). Cum vor fi aleşi aceştia? Vor fi primii 90 de candidaţi trecuţi pe listă. Acelaşi sistem de vot există acum la alegerile pentru Parlamentul European. Pentru a accede în Parlament, un partid va trebui să strângă cel puţin 5% din voturi (pe legea actuală există şi prag alternativ). Voturile obţinute de formaţiunile care nu intră în Parlament se redistribuie celor care au intrat.
Ce spune opoziţia
Prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu, a apreciat că USL „ignoră din nou voinţa poporului“ în ceea ce priveşte rezultatele referendumului din 2009 şi a apreciat că modificările pe care puterea vrea să le aducă sistemului electoral reprezintă „o aberaţie“. „Încalcă principii fundamentale de drept, principiul echităţii, şi asigură PSD o supremaţie zdrobitoare în Parlament“, a declarat Predoiu, adăugând că liderul PNL „acţionează ca un agent al PSD implantat la vârful PNL“.
În schimb, preşedintele Partidului Poporului Dan Diaconescu, Simona Man, a apreciat revenirea la votul pe listă drept „o idee foarte bună“. „Este clar că astfel se va stopa şi migraţia aceasta a parlamentarilor de la un partid la altul“, a declarat Man. Statisticile întocmite în legislaturile de dinainte de 2008 contrazic însă ideea, existând multe cazuri de migraţie şi în cazul votului pe listă, deoarece legea nu prevede (spre deosebire de primari) pierderea mandatului în caz de părăsire a formaţiunii pe lista căreia este ales un parlamentar.
Inconsecvenţă. Cum şi-au schimbat partidele poziţia
În 2012, USL a impus în Parlament introducerea votului uninominal majoritar într-un tur de scrutin (mandatul era câştigat de candidatul care obţinea cele mai multe voturi). Proiectul avea să fie declarat neconstituţional în întregime de judecătorii CCR. În 2010, liberalii vorbeau însă de un sistem uninominal majoritar în două tururi de scrutin, în timp ce social-democraţii militau pentru un sistem mixt (uninominal, compensat cu listă naţională de partid). Pentru un sistem uninominal majoritar au fost, o vreme, şi democrat-liberalii. După ce au pierdut puterea, şi-au schimbat însă opţiunea, argumentând în favoarea revenirii la votul pe listă.
