Imediat după desemnarea lui Victor Ponta pentru funcţia de prim-ministru şi eliminarea UDMR din schema viitorului Executiv, partidele din interiorul USL au început să-şi împartă funcţiile de miniştri şi secretari de stat. Satisfacerea pretenţiilor clientelei de partid şi neîncrederea dintre PSD şi PNL riscă să facă din Guvernul Ponta 2 unul dintre cele mai stufoase guverne postdecembriste.
Victor Ponta a anunţat ieri că are deja structura cabinetului, pe care o poate prezenta joi la prânz noului Parlament astfel încât să obţină votul de învestitură vineri dimineaţă şi să-şi respecte promisiunea că vom avea un Guvern nou până la Crăciun. Ponta a mai promis în trecut că Guvernul va avea 22 de membri care vor „dubla” structura Comisiei Europene, astfel încât fiecare ministru să aibă un omolog la Bruxelles. Această ultimă promisiune riscă să fie încălcată încă din prima zi a negocierilor pentru împărţirea portofoliilor ministeriale din cauza pretenţiilor ridicate de membrii USL, cât şi neîncrederii reciproce dintre PSD şi PNL, fiecare dintre cele două partide părând preocupat să-şi asigure o distribuţie egală a puterii şi influenţei în ministerele economice şi în cele „de forţă”. Această grijă pentru echilibru are drept efect multiplicarea numărului de ministere. Ieri apăruseră liste cu 26 sau chiar 27 de ministere.
Citeşte Care este scenariul de rezervă al premierului Ponta?
Cine este sigur de mandat
Singurul om care era ieri sigur 100% de mandatul de ministru era Daniel Constantin, la Agricultură. Lider formal al partidului lui Dan Voiculescu, Constantin a fost acuzat că promovează în Guvern interesele acestuia şi că nu a făcut nimic pentru a recupera 60 milioane de euro, sumă cu care Ministerul Agriculturii s-a considerat prejudiciat prin privatizarea ICA Băneasa în favoarea grupului Grivco.
Un al doilea ministru care nu pare să aibă emoţii este Titus Corlăţean la Externe. Resursa de cadre MAE a PSD pare să se fi epuizat, iar PNL, după eşecul experimentelor Cioroianu şi Marga, nu mai este interesat de acest portofoliu. Educaţia va reveni fie aceleiaşi Ecaterina Andronescu, fie omului ei, Mihnea Costoiu, care i-a urmat ca rector al Politehnicii, dar care are o problemă legată de colaborarea cu Securitatea cu nume de cod „Iulian”, fie Remus Pricopie, rector SNSPA şi apărător al lui Ponta în scandalul plagiatului.
În siguranţă par să fie şi Dan Nica, la Comunicaţii, şi Rovana Plumb, la Mediu, ministere care au fost „croite” pentru ei de către Adrian Năstase, Liviu Pop, la Dialog Social, dar şi Dan Şova, mâna dreaptă a lui Ponta fiind dat ca sigur în mai toate formulele vehiculate ieri, fie ca ministru „al Marilor Proiecte”, fie, mai probabil, pentru acelaşi portofoliu pe care îl deţine acum, al Relaţiei cu Parlamentul. Cultura pare şi ea să fie adjudecată de actualul ministru, Puiu Haşotti.
Citeşte şi: Ce DOCUMENT le-a dat Băsescu liderilor europeni: Acordul de COABITARE cu Ponta. Premierul a semnat document
Dragnea, ministrul baronilor
Cel mai puternic om din Guvernul Ponta 2, aşa cum se contura el ieri, este Liviu Dragnea, pe care Ponta l-a prezentat ca viceprim-ministru însărcinat cu descentralizarea. Dragnea ar urma să preia partea de Administraţie din Ministerul Administraţiei şi Internelor, ceea ce l-ar transforma într-un ministru al baronilor locali, omul care face şi desface totul în teritoriu. În compensaţie, PNL va primi, se pare, Ministerul de Interne pentru Radu Stroe, deşi este posibil ca PSD să insiste pentru Mircea Duşa. PNL va avea şi celălalt „minister de forţă”, Apărarea, pentru Corneliu Dobriţoiu. Marele perdant pare să fie Gabriel Oprea, care, deşi îşi dorea portofoliul Apărării, va trebui să se mulţumească cu o funcţie de vicepremier pentru Securitate Naţională fără portofoliu.
Citeşte şi Ponta: NU am semnat că nu-l SUSPENDĂM pe Băsescu
Şah pe bani
Cele mai interesante mutări se fac însă în jurul ministerelor economice, unde are loc un adevărat joc de şah între PSD şi PNL. Astfel, PNL are rezervat al treilea post de vicepremier, pentru viitorul ministru de Finanţe, cel mai probabil omul de încredere al grupului din jurul lui Dan Radu Ruşanu, Daniel Chiţoiu. Dar Chiţoiu nu va avea controlul Finanţelor în întregime, ci doar colectarea banilor la buget. De distribuţia banilor se va ocupa în schimb un apropiat al lui Ponta, Liviu Voinea, care va conduce Ministerul Bugetului. La fel, la Economie este vehiculat numele lui Varujan Vosganian, dar acesta va fi deposedat de cea mai importantă componentă a puterii sale, Energia, care îi va reveni PSD, prin Iulian Iancu.
Acelaşi lucru se va întâmpla la Transporturi, unde nu există decât un nume, Relu Fenechiu. Ponta vrea însă să ia Compania Naţională de Autostrăzi de la Transporturi şi să o treacă la un minister-mamut al Lucrărilor Publice, pentru care singurul nume vehiculat a fost cel al lui Călin Popescu Tăriceanu, un adversar declarat al grupului de interese din jurul lui Antonescu. În plus, Radu Mazăre a anunţat deja că vrea să îşi plaseze omul, pe Valentin Preda, în aceeaşi funcţie de secretar de stat la Transporturi pe care o ocupă în prezent, în special pentru a-i garanta trecerea portului Constanţa în administrarea autorităţilor locale. În sfârşit, Ministerul Afacerilor Europene dispare şi lasă locul unui Minister al Fondurilor Europene, pe care Antonescu l-a cerut pentru Ramona Mănescu, dar pe care Ponta pare să i-l fi rezervat lui Eugen Orlando Teodorovici, consilierul său personal şi fost secretar de stat la Finanţe în guvernul Tariceanu. PNL va trebui să se mulţumească, probabil cu Ministerul Turismului pentru Eduard Hellvig – dar şi aici Mazăre a anunţat că vrea propriul om – şi, eventual cu un minister al IMM-urilor şi Mediului de Afaceri pentru Ovidiu Silaghi.
Citeşte şi VIDEO. Ce le-a spus Traian Băsescu liderilor politici prezenţi la consultările de la Cotroceni
Sfidarea antieuropeană
Cel mai scandalos caz de clientelism ar fi dacă se va adeveri, numirea lui Alin Petrache în funcţia de ministru al Sportului. Alin Petrache este fiul celebrului Adrian Petrache, membru al nu mai puţin celebrului grup de interese Petrache-Bittner-Cocoş, apropiat de Adrian Năstase şi moştenit ca atare de guvernarea PNL-PD şi, ulterior, PDL.
În schimb, cea mai scandaloasă propunere dintre toate promite să fie la Justiţie, unde este vehiculat intens numele lui Tudor Chiuariu, un antieuropean declarat şi un adversar al Comisiei Europene, care s-a pronunţat împotriva rapoartelor MCV şi a încercat în trecut să desfiinţeze DNA.
În sfârşit, există două ministere pe care pare să nu le dorească nimeni, Munca şi Sănătatea, ambele cu potenţial electoral negativ. La Muncă au fost rostite numele lui Alexandru Cordoş, un pesedist clujean, şi al fostului titular din Guvernul Năstase, Dan Mircea Popescu. La Sănătate, în lipsa lui Raed Arafat, care a refuzat portofoliul, au fost rostite numele lui Eugen Nicolăescu, titularul postului în Guvernul Tăriceanu II, dar şi al lui Iulian Popescu, un apropiat al lui Ponta şi al lui Eugen Bejinariu, chemat în 2005 la PNA să dea explicaţii despre cum a condus Casa Naţională de Sănătate pe vremea când Ponta conducea Corpul de Control al prim-ministrului.
Referitor la Corpul de Control, Ponta a anunţat anterior că doreşte să reînfiinţeze Ministerul Controlului, care să reunească organismele de control ale ministerelor şi cele aflate în subordinea prim-ministrului, precum şi Garda Financiară, Direcţia Vămilor şi Inspectoratul de Stat în Construcţii, dar PNL s-a opus. Nici un nume nu a fost pronunţat pentru acest portofoliu.