În 7 decizii diferite, pronunţate din 23 ianuarie 2018 şi până pe 12 iulie 2018, judecătorii au demontat legal criticile vehemente aduse înfiinţării SIIJ, însă în ciuda acestor decizii cu argumente juridice şi factuale ale unicei autorităţi de jurisdicţie constituţională din România, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a mai luat încă o dată o mare parte din criticile respinse deja de mai multe ori cu argumente legale şi factuale şi le-a introdus în memorandumul fără valoare legală adoptat vineri seara, 27 decembrie 2019, de către Guvernul Orban, scrie presacurata.ro.
SIIJ este o garanţie legală a principiului independenţei Justiţiei şi independenţei judecătorului. Este o protecţie împotriva presiunilor, împotriva abuzurilor prin sesizări şi denunţuri arbitrare şi asigură practică unitară la nivelul Parchetului General
“Sub aspectul înființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, la nivelul celui mai înalt parchet național, Curtea reține că aceasta are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigație, și constituie o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului. Se asigură, pe această cale, o protecție adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârșite prin sesizări/denunțuri arbitrare și se asigură o practică unitară, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracțiunile săvârșite de magistrați. Pe de altă parte, Curtea observă că normele cu privire la competența instanțelor judecătorești abilitate să judece cauzele penale privind judecătorii și procurorii rămân neschimbate, astfel că, potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (1) lit. c) și f) din Codul de procedură penală, curtea de apel judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, de la tribunale, de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, respectiv de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, iar, potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (1) din Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de judecătorii acestei instanțe, respectiv de procurorii de la parchetul care funcționează pe lângă această instanță, precum și cele săvârșite de membrii Consiliului Superior al Magistraturii.
Competenţa SIIJ pe o categorie de persoane nu este o noutate: Instanţele militare judecă toate infracţiunile comise de militari, infracţiuni investigate de parchetele militare!
“De altfel, stabilirea unor reguli speciale de competență cu privire la o anumită categorie de persoane nu reprezintă un element de noutate în actualul cadru normativ procesual penal. Astfel, Codul de procedură penală stabilește competența tribunalului militar, care, potrivit art. 37 alin. (1), judecă în primă instanță toate infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, și a curții militare de apel, care, în temeiul art. 39 alin. (1), judecă în primă instanță anumite infracțiuni comise de militari, cele comise de judecătorii tribunalelor militare și de procurorii militari de la parchetele militare care funcționează pe lângă aceste instanțe, precum și cele săvârșite de generali, mareșali și amirali.”
Judecătoarele Gabriela Baltag, Evelina Oprina și Andreea Ciucă
Judecătoarele CSM Gabriela Baltag și Evelina Oprina critică, într-un punct de vedere, memorandumul pentru desființarea SIIJ depus în Guvern și precizează că documentul ar trebui să provoace revoltă, mai ales pentru că nu cuprinde abuzurile și protocoalele secrete, conform Mediafax.„Propunerea memorandumului adoptat de Guvern de desființare a SIIJ este fundamentatră în principal pe anumite documente europene, precum rapoartele GRECO, ale Comisiei de la Veneția și raportul MCV, din care sunt extrase și citate cu nesaț considerente care cer, mai mult sau mai puțin imperios, o reevaluare, regândire ori chiar desființare a SIIJ. Mai dorește cineva să vadă care a fost premisa reală a nevoii de înființare a SIIJ, situațiile dovedite de abuzuri comise de unii magistrați, în special procurori ori dezvăluirile privind existența unor protocoale secrete care au genera ingerințe în actul de justiție?”, se arată într-un punct de vedere semnat de judectoarele CSM Gabriela Baltag și Evelina Oprina, transmis MEDIAFAX.
