Dan Voiculescu va afla la data de 12 septembrie dacă va fi condamnat cu executare la 12 ani închisoare de Tribunalul Bucureşti, aşa cum a cerut procurorul de şedinţă în dosarul privatizării frauduloase din 2003 a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), în care prejudiciul este de circa 60 de milioane de euro.
Judecarea acestui dosar a început în 2008, dar Voiculescu a reuşit să tergiverseze pronunţarea unei sentinţe dându-şi demisia de trei ori din Parlament şi plimbând, prin acest tertip, dosarul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la Tribunalul Bucureşti, o instanţă unde amânările judecării şi pronunţărilor sunt frecvente.
Dan Voiculescu, la ultimul termen de judecată de ieri a dosarului de privatizare frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare – prejudiciu circa 60 de milioane de euro -, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, a încercat să mai obţină o amânare, de această dată mai lungă, prin solicitarea audierii ca martor a comisarului european Dacian Cioloş, fost ministru al Agriculturii.
Citeşte şi PRIVATIZARE ICA. Procurorii cer închisoare cu executare pentru Dan Voiculescu
Solicitarea lui Voiculescu de a amâna, din nou, pronunţarea în dosarul ICA a fost respinsă de judecătoarea Graţiela Constantin. De altfel, singura legătură a lui Cioloş cu dosarul este că, pe vremea cât a fost ministru al Agriculturii, a trimis magistraţilor toate documentele solicitate care aveau legătură cu privatizarea ICA, inclusiv cele ale Agenţiei Domeniului Statului, instituţie tutelată de Ministerul Agriculturii, implicată direct în această privatizare considerată frauduloasă de anchetatori.
În mod bizar, la ultimul termen de ieri a lipsit apărătorul ADS, instituţie a statului prejudiciată. Probabil această absenţă nu are nici o legătură cu faptul că actualul ministru al Agriculturii este un lider PC, Daniel Constantin, care a împrumutat de la Dan Voiculescu 200.000 de euro.
De reamintit că fostul şef al ADS în momentul privatizării, Corneliu Popa, este inculpat în acest dosar, ca si fosta conducere a ICA, inclusiv profesorul Mencinicopschi. De altfel, alături de Voiculescu, în acest dosar au mai fost trimise în judecată alte 12 persoane.
Procurorul de şedinţă a cerut pedeapsa maximă, cu executare, pentru infracţiunea de spălare de bani de care este acuzat şi Dan Voiculescu, pedeapsă la care instanţa mai poate adăuga un spor de trei ani – spun specialiştii – deoarece la săvârşirea infracţiunii au participat mai multe persoane inculpate în acest dosar.
Citeşte şi ÎNTÂLNIRE de taină a liderilor USL, CONVOCATĂ de Dan Voiculescu
Judecătoarea Graţiela Constantin, care a anunţat că va amâna două săptămâni pronunţarea ( cam lungă amânarea – spun specialiştii), ne poate oferi surpriza unei noi amânări la amânare. Procedura îi permite. Ea poate da decizie de condamnare cu executare sau cu suspendare sau chiar achitare.
Indiferent de decizia judecătoarei de la Tribunalul Bucureşti, mai există alte două căi de atac : la Curtea de Apel Bucureşti şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- instanţa formată din trei judecători. La aceste căi de atac pot apela atât inculpaţii, în frunte cu Dan Voiculescu, cât şi DNA, prin procurorul de şedinţă.
Tactica lui Voiculescu este, după cum deja s-a văzut, amînarea pronunţării sentintei finale. Va apela la prelungiri şi la Curtea de Apel şi la Înalta Curte, dacă nu cumva se va schimba legea penală până atunci în aşa fel încât să-l favorizeze pe fondatorul PC şi al ANTENELOR.
Reamintim că o parte a USL, între care şi PC, doreşte ca sentinţele definitive, inclusiv pentru parlamentari, să fie date de Curţile de Apel ( nu de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), instanţe uşor de controlat de baronii locali, de politicienii de la nivel înalt care deţin puterea, după cum s-a văzut la suspendarea din Consiliul Superior al Magistraturii a judecătoarei Alinei Ghica, apărătoare a statului de drept în anul 2012.
Atunci, eliminarea ei din CSM s-a făcut fără a se respecta legislaţia ( neconvocarea concomitenta a adunărilor generale după ce o curte de apel a iniţiat procedura suspendării, nerespectarea votului secret, lipsa motivării hotăririi de eliminare din CSM, alte abuzuri, constatate de altfel şi de Curtea Constituţională în urma sesizării unui alt judecător “eliminat”, Cristi Dănileţ).
Modificările legislative vizează, aşa cum însuşi Voiculescu declara, controlarea Justiţiei ( Nu avem toată puterea dacă nu luăm Justiţia – declaraţie negată ulterior de fondatorul PC). PC a dorit, între altele, şi desfiinţarea DNA şi a Agenţiei Naţionale de Integritate , iar liderii PC , prin vocea ANTENELOR în special, s-au supărat cînd premierul Victor Ponta şi apoi ministrul Justiţiei Robert Cazanciuc de la PSD au acceptat să o impună pe Laura Codruţa Kovesi la şefia DNA, care a continuat politica judiciară a lui Daniel Morar de combatere în forţă a corupţiei.
In cadrul acestui program de combatere a corupţiei, susţinut şi de Comisia Europeană, între realizările actualei echipe de conducere a DNA se înscrie dosarul ANTENELOR, în care a fost învinuit pentru şantaj şi Dan Voiculescu ( alături de fiica sa şi alte persoane-santaj in valoare de 35 de milioane euro); destructurarea unor puternice reţele de corupţie de la Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel, cu posibile tentacule la Înalta Curte, prin arestarea judecătoarelor Antonela Costache, Viorica Dinu, Veronica Cîrstoiu, a unor grefieri şi a mai multor avocaţi.