Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Surse: UE ar fi încercat să blocheze raportul FMI. Care ar fi fost motivul

Eurogrupul ar fi încercat să blocheze prezentarea raportului Fondului Monetar Internaţional despre situaţia din Grecia pentru a nu fi folosit ca pretext populist, susţin surse citate de Reuters, deşi evaluarea tehnică a FMI atribuie colapsul financiar gestiunii defectuoase a Guvernului Tsipras.

Share

Ana-Maria Anițoiu 0 comentarii

Actualizat: 04.07.2015 - 20:33

Eurogrupul ar fi încercat să blocheze prezentarea raportului Fondului Monetar Internaţional despre situaţia din Grecia pentru a nu fi folosit ca pretext populist, susţin surse citate de Reuters, deşi evaluarea tehnică a FMI atribuie colapsul financiar gestiunii defectuoase a Guvernului Tsipras, informează Mediafax.

"Ţări din zona euro au încercat în zadar să oprească publicarea unei analize sumbre despre situaţia datoriilor Greciei, un document pe care Guvernul de stânga de la Atena îl foloseşte ca pretext pentru a îndemna alegătorii să respingă măsurile de austeritate", afirmă surse citate de Reuters.

Citeşte şi: Analiză AFP: Care sunt opţiunile Greciei după referendum

"Publicarea raportului despre sustenabilitatea datoriei Greciei a generat o dispută de culise între Bruxelles şi FMI, o instituţie financiară cu sediul la Washington", subliniază Reuters.

"Nu este însă clar dacă documentul FMI va influenţa în vreun sens rezultatul referendumului din Grecia", notează agenţia de presă.

Referindu-se la raportul Fondului Monetar Internaţional prezentat joi, Alexis Tsipras, premierul de extremă-stânga al Greciei, a apreciat că evaluarea economică justifică poziţia Guvernului său în favoarea restructurării datoriei suverane a ţării. "Raportul FMI justifică opţiunea noastră de a nu accepta un acord care ar evita o problemă majoră, cea a datoriilor", a subliniat Tsipras. "Un vot negativ la referendum va însemna continuarea negocierilor cu creditorii în condiţii mai bune decât până acum", a spus premierul grec.

Citeşte şi: Alexis Tsipras, promisiune pentru greci. Ce va face după referendum

Germania a exclus posibilitatea restructurării datoriei suverane a Greciei, în pofida recomandării Fondului Monetar Internaţional în acest sens şi a avertismentului că Atena va avea nevoie de 50 de miliarde de euro în plus până în anul 2018. "Raportul FMI privind nevoile financiare ale Greciei nu conduce în niciun fel la concluzia că este necesară o restructurare a datoriei suverane", a declarat Martin Jaeger, purtătorul de cuvânt al Ministerului german al Finanţelor. "Situaţia economică a Greciei a fost înrăutăţită de conducerea defectuoasă a Guvernului de la Atena de la începerea mandatului, în ianuarie", a spus Jaeger. Oficialul german a exclus posibilitatea aplicării cu rapiditate a unui nou plan de asistenţă financiară pentru Grecia, subliniind că "procedura nu este uşoară".

Guvernul de la Atena, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, a gestionat ineficient sistemul financiar şi economic al Greciei, agravând situaţia în ultimele luni, se arată într-un raport elaborat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) prezentat joi. "Înainte de luna ianuarie, când a început mandatul Guvernului Tsipras, economia Greciei atinsese un punct după care putea continua achitarea datoriilor ţării în anii următori. Dar, în ultimele luni, Guvernul de la Atena a diminuat eforturile de îmbunătăţire a stării economiei şi a încetinit privatizarea companiilor de stat care ar fi adus fonduri la buget", precizează raportul FMI. "A fost creat un nou gol financiar. (...) Aceste noi necesităţi financiare ale Greciei, care se adaugă celor deja existente, fac nesustenabile perspectivele datoriei suverane. Dacă programul de asistenţă financiară ar fi fost implementat aşa cum trebuia, Grecia nu ar fi avut nevoie de eşalonări ale datoriilor", subliniază FMI. În acest context, Grecia ar avea nevoie de o restructurare a datoriei şi de fonduri suplimentare în valoare de 50 de miliarde de euro până în anul 2018, din care 36 de miliarde ar proveni din partea zonei euro, potrivit calculelor Fondului Monetar Internaţional.

Premierul Alexis Tsipras a decis organizarea pe 5 iulie a unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

Începând de miercuri, Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie de incapacitate de plăţi nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plăţi a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...