Astfel, dacă la referendum va învinge tabăra ‘Da’, adică aprobarea respectivelor propuneri, pentru Alexis Tsipras și stânga sa radicală Syriza — care au cerut să se voteze ‘Nu’—ar fi mesaj de dezavuare. Dacă acest lucru va antrena căderea guvernului este încă o necunoscută. Ministrul de finanțe Yanis Varoufakis a declarat că va demisiona, în schimb Tsipras deocamdată nu s-a pronunțat, potrivit analizei AFP, citată de Agerpres.
Dacă el va pleca totuși de la conducerea executivului, atunci în fața Greciei se deschid două posibilități. Prima este un guvern de uniune națională alcătuit pe bazele actualei configurații politice din parlament. Este însă un scenariu complicat, având în vedere divergențele profunde dintre partidele de opoziție — minoritare în legislativ — și formațiunea majoritară Syriza.
Citeşte şi: Alexis Tsipras, promisiune pentru greci. Ce va face după referendum
Dacă această variantă nu va putea fi pusă în practică, atunci apare a doua posibilitate, respectiv alegerile anticipate. Dar scrutinul nu va putea fi organizat mai devreme de 30 de zile, iar rezultatul ar fi foarte incert, nefiind exclus ca Syriza să câștige din nou.
Însă pe plan economic, o asemenea incertitudine va avea implicații majore, dacă ținem cont de criza de lichidități care deja s-a instalat și a impus instituirea de restricții pe mișcările de capital. În plus, Grecia a intrat practic în incapacitate de plată, neachitând Fondului Monetar Internațional o tranșă în valoare de 1,6 miliarde de euro, iar guvernul de la Atena trebuie să ramburseze și Băncii Centrale Europene (BCE), pe 20 iulie, o altă tranșă de împrumut de 3,5 miliarde de euro.
BCE a asigurat până în prezent supraviețuirea economiei Greciei prin împrumuturile de urgență acordate băncilor grecești. Dar dacă Grecia nu va plăti nici această tranșă de 3,5 miliarde, atunci pentru BCE va fi greu să mai ofere vreun sprijin, mai ales dacă între timp nu se va fi semnat un acord cu executivul grec.
Un astfel de acord trebuie să aibă în vedere atât problema acestor tranșe de datorie scadente, dar și măsuri pentru a menține economia Greciei pe linia de plutire. Dar și dacă guvernul de la Atena va semna o înțelegere cu creditorii internaționali, acesta va trebui ratificat de mai multe parlamente europene, proces care va dura ceva timp, mai ales că a început perioada de vacanțe. Așadar, nici victoria taberei ‘Da’ nu va rezolva automat toate problemele.
În schimb, o victorie a taberei ‘Nu’ este considerată de numeroși observatori drept un ‘salt în necunoscut’, existând riscul unei adevărate furtuni economice al cărei deznodământ va depinde de atitudinea partenerilor europeni.
Deși pe plan politic criza internă s-ar încheia și Tsipras ar câștiga mai multă legitimitate, el tot va fi nevoit să discute cu Eurogrupul. Însă nu se știe dacă acesta din urmă va fi dispus la noi negocieri cu un astfel de premier. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lăsat să se înțeleagă că le exclude, întrucât în opinia sa un ‘Nu’ la referendum ar însemna că Grecia spune ‘Nu’ Europei.
Totuși, Tsipras s-a arătat încrezător, el apreciind că un ‘Nu’ îi va oferi mai multă forță de negociere și va putea astfel să obțină un acord ‘mai bun’. În acest scenariu optimist este foarte important de văzut cât de departe ar fi dispuși creditorii internaționali să meargă cu concesiile făcute Greciei.
Dar în ipoteza unei rupturi totale între Grecia și Eurogrup, BCE ar putea să oprească orice finanțare pentru băncile grecești, care ar intra în faliment. Pentru a le recapitaliza, guvernul de la Atena ar avea ca opțiune crearea unei monede paralele, care în actualele condiții ar putea conduce la o inflație galopantă, iar Grecia, ieșită astfel de facto din zona euro, s-ar scufunda în haos. O asemenea evoluție va necesita din nou ajutorul partenerilor europeni, care însă ar putea decide să nu intervină, din cauza riscurilor politice și economice care ar plana asupra întregii zone euro.
