La Bruxelles, cei 28 de şefi de stat şi de guvern ai UE s-au reunit duminică pentru câteva ore cu premierul turc pe tema refugiaţilor.
Distrugerea unui bombardier rus de către avioane de vânătoare turce, marţi 24 noiembrie, deasupra frontierei siriene, continuă să învenineze relaţiile dintre Turcia şi Rusia şi preşedintele rus, Vladimir Putin nu dă semne că i-ar fi trecut furia declanşată de acest incident.
O nouă etapă a fost depăşită sâmbătă, 28 noiembrie, după adoptarea de către preşedintele rus, Vladimir Putin, a unui ansamblu de măsuri de retorsiune economică împotriva Turciei, ca ripostă la doborârea avionului SU-24. Măsurile, pregătite de guvern şi adoptate sâmbătă prin decret semnat de Putin, sunt destinate „să asigure securitatea naţională şi cea a cetăţenilor ruşi“. Ele urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016 şi cuprind interdicţia zborurilor charter între Rusia şi Turcia, interdicţia angajatorilor ruşi de a folosi muncitori turci sau interzicerea importurilor unor mărfuri turceşti.
Serviciul de presă de la Kremlin a precizat că Putin a însărcinat guvernul să definească „o listă de bunuri şi servicii cărora nu li se vor aplica măsurile economice“.
Pe solul rus, companiile aeriene turce urmează să se supună controalelor „din raţiuni de securitate“. De asemenea, Rusia a decis şi suspendarea acordului de exceptare a vizelor între cele două ţări. „Avem din ce în ce mai multe întrebări privind voinţa reală a Ankarei de a eradica terorismul“, a declarat şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, şi a precizat că „nu este vorba de răzbunare (…) ameninţarea este reală. Un flux de combatanţi s-a pus în mişcare, prin Turcia, spre diferite direcţii“.
La rândul ei, Turcia şi-a avertizat sâmbătă cetăţenii şi le-a recomandat să evite orice deplasare care nu este urgentă în Rusia.
Ministrul turc de Externe a precizat că avertizarea, lansată din cauza „dificultăţilor pe care le întâmpină cetăţenii turci care călătoresc sau sunt rezidenţi“ în Rusia, va rămâne valabilă „până la clarificarea situaţiei“.
Întâlnire refuzată
Cu două zile înaintea deschiderii summitului de la Paris asupra climei, la care vor participa numeroşi şefi de stat şi de guvern, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a solicitat o întrevedere cu omologul său rus, Vladimir Putin, în marja discuţiilor din 30 noiembrie. „Nu vreau ca această problemă (a incidentului aerian soldat cu doborârea avionului rus de către aviaţia turcă) să afecteze relaţiile noastre“. Replica a venit rapid de la Kremlin: „Cum vedem, Turcia refuză să se scuze pentru incidentul avionului“. Adică Putin a refuzat întrevederea, anunţând că va discuta cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, pentru a evoca criza siriană şi conflictul israelo-palestinian, şi cu cancelarul german Angela Merkel.
Speranţe şi exigenţe
Liderii statelor membre ale UE s-au întâlnit duminică la Bruxelles cu premierul turc, o reuniune cerută de săptămâni de zile de cancelarul german. Europenii speră să obţină de la Ankara un angajament ferm pentru jugularea fluxului de refugiaţi spre Europa, care tranzitează Turcia. De la debutul anului, peste un milion de sirieni, irakieni, afgani, pakistanezi au ajuns deja în Europa, fiind vorba despre cea mai mare criză migratorie pe continent de la finele celui de Al Doilea Război Mondial. Cu două zile înaintea acestui summit-fulger (trei ore) europenii erau divizaţi asupra amplorii concesiunilor politice şi financiare făcute Ankarei pentru a obţine ajutorul acesteia faţă de criza refugiaţilor. UE s-a declarat dispusă să accelereze procesul aflat deja în curs vizând exceptarea vizelor pentru cetăţenii turci pentru a călători în Europa şi s-a angajat să „redinamizeze“ negocierile de aderare a Turciei, aflate în punct mort de ani de zile. De partea financiară, au fost promise 3 miliarde de euro, dar nimeni nu discută problema sensibilă a provenienţei fondurilor.
Asasinat în plină stradă
Tahir Elci, avocat şi co-primar al Diyarbakir, în sud-estul Turciei, a fost împuşcat mortal sâmbătă tocmai când terminase o conferinţă de presă la picioarele unui minaret în cartierul istoric al oraşului. Militant activ al cauzei kurde, el făcuse o declaraţie potrivit căreia „PKK nu este o organizaţie teroristă“. Asasinul, descris de presă ca un „civil cu barbă“, a mitraliat persoanele prezente ucigând şi un poliţist, şi a rănit mai multe persoane. Angajat în lupta pentru drepturile minorităţii kurde, Tahir Elci critica faptul că tineri rebeli kurzi mascaţi au săpat tranşee în centrul oraşului vechi, ceea ce împiedică orice viaţă normală pentru locuitori. Cartierul Sur a devenit în ultimele luni teren de înfruntări al tinerilor rebeli ai PKK cu forţele speciale. De altfel, autorităţile suspectează că Elci a fost asasinat de un rebel kurd.
Protestele de înmulţesc în Turcia contra arestării a doi ziarişti care au publicat documente demonstrând că serviciile secrete turce livrează arme jihadiştilor în Siria, cei doi riscând 20 ani de detenţie.
