Fostul ministru al Apărării, generalul Victor Atanasie Stănculescu a încetat din viață, la vârsta de 88 de ani, a confirmat fostul senator Marius Marinescu a confirmat pentru Agerpres.
La începutul acestei luni, Victor Atanasie Stănculescu a suferit un atac cerebral şi se afla internat, sub supraveghere strictă, într-o clinică privată. El se afla la un azil de lux de la marginea Capitalei, unde se află cazaţi şi Zina Dumitrescu şi fostul demnitar comunist Ion Columbeanu.
„Transmit condoleanţe familiei şi celor apropiaţi. Generalul Stănculescu a murit duminică, într-un azil privat. Am aflat şi eu de la un prieten comun. Am fost vecini în cartierul Primăverii timp de 13 ani. De Florii, am discutat ultima dată. Eu am scris o carte despre Casa Poporului (…) în special despre adăpostul antiatomic şi tunelele construite de la Palatul Primăverii până la Comitetul Central şi Ministerul Apărării. Mi-a dezvăluit multe secrete, lucram împreună. General Stănculescu mi-a povestit şi despre perioada evenimentelor din 89 (…). Instanţa îl condamnase, dar el, ca şi soţia sa, se credea un erou”, a spus Marius Marinescu.
Biografie: Membru al Partidului Muncitoresc Român, din 1957
Victor Atanasie Stănculescu s-a născut la 10 mai 1928, în oraşul Tecuci, judeţul Galaţi.
A muncit ca brigadier pe şantierul naţional de la Bumbeşti-Livezeni, unde a ajuns instructor de şantier şi apoi instructor sanitar al şantierului. A urmat cursurile Şcolii Militare de Ofiţeri de Artilerie din Sibiu (absolvită la 30 decembrie 1949), apoi Facultatea de Artilerie din cadrul Academiei Militare „I.V. Stalin” din Bucureşti (absolvită în 1952) şi ulterior un curs postuniversitar în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
Citește și: Supliment RL: 26 de ani de la Revoluția din 1989 (INTEGRAL)
Şi-a depus candidatura pentru a devenit membru al Partidului Muncitoresc Român (PMR), la 22 decembrie 1954 şi a fost admis în martie 1957. Timp de 18 ani a fost preşedintele Federaţiei române de călărie şi pentatlon modern (1971-1989).
Citește și: Victor Atanasie Stănculescu: Lovitura de stat din decembrie ‘89 nu a fost dată pentru Iliescu
Implicarea în Revoluția din 1989
Totuşi, s-a prezentat la Comitetul Central al PCR, la chemarea lui Nicolae Ceauşescu, şi a fost numit de către acesta ministru al Apărării naţionale în locul lui Vasile Milea, care s-a sinucis la 22 decembrie 1989, în jurul orei 9.30 dimineaţa. După fuga soţilor Ceauşescu din clădirea Comitetului Central, la 22 decembrie 1989, generalul Victor Stănculescu a trecut de partea Revoluţiei, ordonând intrarea armatei în cazărmi.
Victor Stănculescu a devenit membru în Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN) (22 dec. 1989-11 mai 1990) şi a avut unul dintre principalele roluri în organizarea procesului soţilor Ceauşescu şi în executarea acestora la 25 decembrie 1989, participând la proces ca delegat al Frontului Salvării Naţionale (FSN), alături de Gelu Voican-Voiculescu şi Virgil Măgureanu.
Prin Decretul preşedintelui CFSN, Ion Iliescu, din 28 decembrie 1989, Victor Stănculescu a fost înaintat în gradul de general-colonel (cu 3 stele).
Prin Decretul CFSN nr. 8/1989, a fost numit în funcţia de ministru al Economiei naţionale, conducând un minister nou format prin reorganizarea Comitetului de Stat al Planificării (28 decembrie 1989). A fost eliberat din funcţia de ministru al economiei naţionale (16 februarie 1990), fiind numit ministru al Apărării Naţionale, unde l-a înlocuit pe generalul Nicolae Militaru. A îndeplinit această funcţie până la 30 aprilie 1991, când a avut loc o remaniere a guvernului condus de Petre Roman. A mai fost şi ministru al Industriei (30 apr. – 16 oct. 1991).
Victor Stănculescu a fost înaintat în gradul de general de armată (cu 4 stele) (13 mai 1991) şi trecut în rezervă. Ulterior, a lucrat în calitate de consilier principal la firma „Balli”.
Citește și: Dosarul Revolutia 1989
Condamnat pentru reprimarea Revoluției
Citește și: EDIȚIE DE COLECȚIE RL: Anonimii care au creat Piața Universității (supliment de descărcat)
După ispăşirea a cinci ani de închisoare, echivalând cu o treime din pedeapsă, Victor Stănculescu a fost eliberat condiţionat (20 mai 2014), pentru bună purtare şi având în vedere starea de sănătate a acuzatului.
Anchetarea în dosarul Mineriadei
Fostul general era vizat de ancheta procurorilor în dosarul „Minerida”. Preşedintele Klaus Iohannis a avizat în octombrie 2015 cererile de urmărire penală pentru trei personaje extrem de importante în dosarul Mineriadei. Este vorba despre Petre Roman, Victor Atanasie Stănculescu şi Gelu Voican Voiculescu.
A fost căsătorit cu Elena Stănculescu. La 21 decembrie 2003, soţia sa în vârstă de 68 ani, s-a sinucis aruncându-se de la etajul doi al imobilului în care locuiau.