10 C
București
duminică, 5 mai 2024
AcasăSpecialSefa CNADNR: Exista solutii mai bune antiinghet, dar nu avem bani pentru...

Sefa CNADNR: Exista solutii mai bune antiinghet, dar nu avem bani pentru ele

Dorina Tiron, director general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, explica intr-un interviu acordat Romaniei libere de ce drumurile noastre sunt deszapezite prost si scump. Ultimele utilaje performante au fost achizitionate acum 16 ani, au mai ramas prea putine si nu avem bani de solutii antiinghet moderne care protejeaza drumul pana la -20 grade Celsius.

Utilajele cu care se face deszapezirea sunt invechite, ultimele achizitii de autofreze fiind facute in 1994. "In caz de fenomene speciale, adica viscol, singurele utilaje care se preteaza sunt autofrezele. Din pacate, ultimele au fost achizitionate in 1994, iar numarul lor este foarte mic", spune directorul Dorina Tiron. Potrivit acesteia, firmele de constructii care castiga contractele de deszapezire nu sunt interesate de cumpararea lor, deoarece "amortizarea se face in 20 de ani, poate". Multe dintre autofrezele folosite de constructori la deszapezire sunt, de fapt, cele 40 de autofreze ale CNADNR inchiriate acestor firme, caz intalnit in zona Moldovei, unde  majoritatea drumurilor nationale sunt curatate de firma Spedition UMB, detinuta de Dorinel Umbrarescu.

Contracte de deszapezire cu cantec
In mare parte, deszapezirea drumurilor nationale este efectuata pe baza unor contracte foarte avantajoase pentru firme prea putin avantajoase pentru stat. Pe perioada iernii, firmele care castiga licitatiile isi duc utilajele echipate de iarna in parcurile CNADNR. Pentru stationare firmele percep un tarif fix, apoi, in functie de numarul de iesiri pe drumurile nationale si de durata acestora, percep companiei un tarif ridicat. Trucul este ca situatiile iesirilor in traseu sunt umflate cu ore, sefii de districte confirma situatiile, iar firmele incaseaza bani frumosi pe activitati efectuate sau inutile. Tiron nu exclude posibilitatea unor astfel de aranjamente. "E posibil sa fie o intelegere intre seful de district si firma, nu bag mana in foc. sefii de district ar trebui insa sa stie la ce riscuri se expun", afirma Tiron.

 

Iar pentru a evita situatiile in care CNADNR da o gramada de bani pentru deszapezirea unor drumuri care in final sunt impracticabile – situatie posibila prin derularea contractelor de tipul de mai sus –, ea vrea sa introduca contracte in care, indiferent de numarul si durata iesirilor, constructorul primeste aceeasi suma, conditionata de mentinerea curata a soselelor. "Vor putea sa lucreze 24 de ore sau o saptamana incontinuu. Eu trebuie sa obtin ceea ce am scris in caietul de sarcini", spune aceasta. Dupa Moldova, acest sistem va fi introdus din 2010 in judetele Olteniei, unde de deszapezire se ocupa regionala Craiova. "Licitatia va fi in acest an", promite Tiron.

Apa chioara pe sosele
Banala sare folosita pentru combaterea poleiului este utila pana la temperatura de -7 grade C. De aceea companiile de drumuri din alte tari folosesc o solutie lichida de clorura de calciu care imbiba sarea. Astfel, soselele sunt protejate pana la -20 de grade Celsius. Dezavantajul este ca si costurile deszapezirii cresc. Mai mult, din declaratiile directorului general rezulta ca nu sunt bani nici macar pentru aplicarea sarii obisnuite pe toate drumurile nationale. "Diferenta de pret e enorma. Azi in Romania, in conditiile bugetului, nu ne permitem sa trecem la utilizarea sarii suta la suta sau a sarii cu clorura de calciu. Aceasta este folosita deocamdata doar pe DN1 in zona Predeal, pe autostrazile A1 si A2", spune Tiron. Umezirea sarii aplicate pe sosele cu clorura de calciu "ar creste costurile cu 50-80%", afirma directorul.

 

Nu in ultimul rand, actuala stare a soselelor pe timp de iarna este accentuata de absenta perdelelor forestiere si a parazapezilor. "Angajatii de la Drumuri Craiova au fost fugariti cu topoarele de sateni cand au vrut sa monteze parazapezi langa sosea. Pe vremea lui Ceausescu se anunta CAP si se montau. Acum nu se poate, caci e proprietate privata", afirma Tiron. Planurile de viitor prevad plantarea de arbusti pe marginea viitoarelor autostrazi, aceasta fiind singura solutie cu adevarat eficienta impotriva viscolului, adauga ea.

Cele mai citite

Ce salarii aveau cu adevărat Nicolae și Elena Ceaușescu

Așa cum bine cunoaștem cu toții, până în urmă cu mai bine de trei decenii și jumătate, România s-a aflat sub jugul dictaturii...

Ce salarii aveau cu adevărat Nicolae și Elena Ceaușescu

Așa cum bine cunoaștem cu toții, până în urmă cu mai bine de trei decenii și jumătate, România s-a aflat sub jugul dictaturii...
Ultima oră
Pe aceeași temă