Dosarele Revoluţiei de la Timişoara sunt, de sâmbătă, 1 decembrie, la liber pe Internet. Mai exact, Teodor Maries, presedintele Aosciaţiei 21 Decembrie 1989 anunţă că aceste dosare pot fi accesate pe site-ul www.dosarelerevolutiei.ro.
„Asociaţia ’21 Decembrie 1989′ îşi onorează încă o dată promisiunea, de această dată faţă de timişoreni, cei care în decembrie 1989 au aprins scânteia revoluţiei anticomuniste. La 23 de ani de la Revoluţie, istoria se reîntoarce acasă!„, se mai arată în comunicatul citat.
Doru Maries candideaza pentru Parlament intr-o circumscriptie din Timis, din partea Aliantei Romania Dreapta ( mai precis din Forta Civica, membra ARD).
El a facut de trei ori greva foamei, de fiecare data peste 70 de zile, pentru a obtine documentele din dosarele revolutiei din decembrie 1989 si ale mineriadei din 1990, care n-au ajuns in instanta.
De asemenea, a cerut Curtii Europene a Drepturilor Omului acces la dosarele instrumentate de generalul magistrat Dan Voinea si inchise ulterior de sectia civila a Parchetului General. In aceste dosare netrimise in judecata erau invinuiti cei care au instigat la crime dupa 22 decembrie 1989, intre care si Ion Iliescu. La dosare au mai lucrat magistratii militari Viorel Siserman si Vasile Doana.
Curtea Europeana a decis ca Asociatia 21 Decembrie 1989 trebuie sa aiba acces la dosare si Parchetul trebuie sa-i dea copii lui Maries dupa toate documentele. De asemenea, CEDO a decis ca dosarele trebuie redeschise deoarece crimele sunt imprescriptibile.
„Începând de astăzi, 01 decembrie 2012, Dosarele Revoluţiei de la Timişoara pot fi accesate pe siteul www.dosarelerevolutiei.ro„, potrivit comunicatului remis, sâmbătă, România liberă.
Pe prima pagină a site-ului e postat un mesaj al generalului magistrat in rezerva Romeo Balan, care a lucrat o parte din dosarele Timisoarei, iar in altele a lucrat generalul magistrat in rezerva Dan Voinea, cel care a descoperit ca cenusa celor ucisi in Timisoara si incinerati in Bucuresti a fost aruncata la o groapa de gunoi de langa Bucuresti.
Infruntandu-si sefii din 1991 ( generalii Ulpiu Cherecheanu si Mugurel Florescu, apropiatii lui Ion Iliescu) , Dan Voinea i-a insotit pe timisoreni, veniti la miting in Bucuresti, la groapa de gunoi sa le arate unde a descoperit cenusa celor ucisi la Timisoara intre 16-19 decembrie 1989.
Iata mesajul generalului Balan:
„Pentru victimele Revoluţiei din Timişoara au fost trimise în judecată mai multe persoane care au organizat şi coordonat represiunea brutală, a manifestanţilor împotriva regimului de dictatură.
Într-un prim dosar cunoscut ca Lotul I Timişoara sau Lotul celor 24 au fost trimişi în judecată reprezentanţii fostului partid comunist în frunte cu Coman Ion – membru al C.P.Ex., alături de primul secretar de judeţ Bălan Radu şi secretarii Comitetului Central Matei Ilie şi Pacoste Cornel.
În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată cei din conducerea fostului Minister de Interne, implicaţi în reprimare atât de pe plan central cât şi local. Generalul de securitate Matei Emil şi alţi ofiţeri de miliţie şi securitate au fost inculpaţi pentru deschiderea focului soldat cu zeci de morţi şi sute de răniţi, inclusiv pentru sustragerea şi incinerarea cadavrelor celor ucişi. Nu au putut fi trimişi în judecată generalii Nuţă Constantin, Mihale Velicu şi colonelul Moraru Petre, foştii şefi ai Inspectoratului General al Miliţiei deoarece au decedat primii doi ca urmare a prăbuşirii elicopterului cu care erau transportaţi spre Bucureşti iar ultimul s-a sinucis într-o celulă la Penitenciarul Timişoara.
Toţi au fost trimişi în judecată pentru infracţiunea de genocid sub diferite forme de participare. Judecata a început în martie 1990 şi s-a desfăşurat la Casa Tineretului din Timişoara până în noiembrie acelaşi an când s-a dispus restituirea cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale, inclusiv pentru inculparea altor persoane din Ministerul Apărării. Hotărârea de restituire a fost respinsă iar judecata a continuat la Secţia Militară a Curţii Supreme de Justiţie în perioada aprilie – decembrie 1991.
Prin schimbarea încadrării juridice în omor deosebit de grav au fost condamnaţi la pedepse de peste 15 ani de închisoare Coman Ion, Bălan Radu, Pacoste Cornel şi ofiţerii de securitate şi miliţie Popescu Ioan, Sima Traian, Deheleanu Ion, Corpodeanu Ioan şi Veverca Iosif. Trebuie menţionat că la data condamnării generalul de securitate Macri Emil era deja decedat iar ofiţerii de miliţie implicaţi în sustragerea şi incinerarea victimelor au beneficiat de un decret de amnistie adoptat de noua putere politică în ianuarie 1990 ( initiativa tot a lui Ion Iliescu-nn). Sentinţa a rămas definitivă de-abia în iunie 1997 când s-a judecat recursul şi a mai fost condamnat Matei Ilie alături de ceilalţi nominalizaţi. S-a constatat totodată că a intervenit decesul fostului prim secretar Bălan Radu.
În decembrie 1997 au fost trimişi în judecată pentru victimele din Timişoara şi responsabilii de la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, respectiv generalii Stănculescu Victor Atanasie şi Chiţac Mihai, iar faţă de generalul Guşă Ştefan s-a dispus soluţie de netrimitere în judecată, deoarece intervenise decesul acestuia în 1994. Judecarea Lotului II Timişoara, respectiv a generalilor M.Ap.N., a parcurs două cicluri procesuale. În 1999 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat pe cei doi generali la câte 15 ani închisoare, hotărâre rămasă definitivă în 2000.
Împotriva acestor hotărâri a fost declarat recurs în anulare de către procurorul general ( Joita Tanase, instalat la Parchet, in 2001, de cuplul Ion Iliescu-Adrian Nastase-nn) care a fost admis şi s-a reluat din nou judecata. În 2007 ( presedinte Traian Basesu, premier Tariceanu) generalii au fost condamnaţi, din nou, la aceiaşi pedeapsă pentru omor deosebit de grav, soluţie ce a rămas definitivă în 2008.
Nu trebuie omis dosarul Calea Lipovei, în care au fost condamnaţi pentru omor deosibit de grav generalul Rotariu Constantin şi ofiţerii Păun Ioan şi Gheorghe Constantin, toţi din M.Ap.N., responsabili de victimele înregistrate în acel cartier al Timişorii.
Judecarea Lotului I Timişoara a fost transmisă în direct de Radio Timişoara. Memorialul Revoluţiei din Timişoara a redat în scris toate înregistrările din proces şi a publicat mai multe volume.
Toate documentele procesului Stănculescu-Chiţac au fost obţinute prin eforturile preşedintelui Asociaţiei 21 Decembrie Bucureşti dl. Teodor Mărieş şi acesta le-a făcut publice.
Ca fost procuror militar şi participant la procesele privind Revoluţia din Timişoara apreciez demersurile făcute pentru aducerea la cunoştinţa publicului a acestor documente privind istoria recentă a României”.
