O înţelegere între USL şi o alianţă formată din mai multe sindicate şi asociaţii ale societăţii civile a aruncat ieri în aer scena politică românească. Semnatarii documentului, parafat pe 13 iulie 2012, sunt – din partea USL – Victor Ponta, Daniel Chiţoiu (şeful PNL pe timpul mandatului de preşedinte interimar a lui Crin Antonescu) şi Daniel Constantin (preşedintele PC). De cealaltă parte – Consiliul Naţional al Societăţii Civile (CNSC) – cuprinde un număr de 53 de federaţii, ligi, asociaţii, sindicate. Mandatat să negocieze şi să semneze în numele acestora a fost liderul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD), col. (r.) Mircea Dogaru.
Pe prima pagină a acordului dintre cele două părţi se afirmă că „liderii Uniunii Social Democrate sunt de acord, în principiu cu lista obiectivelor propuse de entităţile componente ale CNSC”. Aceste obiective trebuie dezvoltate şi finalizate într-un timp foarte scurt: de la 18 iulie până la debutul campaniei electorale parlamentare, pe 28 octombrie anul acesta. Acordul este unul avantajos atât pentru alianţa aflată la guvernare, cât şi pentru CNSC.
„Desfiinţarea structurilor de poliţie politică”
Astfel, după semnarea documentului, USL are garanţia că va primi sprijin total pentru debarcarea lui Traian Băsescu. „Noi, asociaţiile, fundaţiile, uniunile, sindicatele, grupate în jurul Consiliului Naţional al Societăţii Civile, am hotărât să punem capăt acestei stări de lucruri. Voinţa noastră este să obţinem, prin orice mijloace legale, schimbarea regimului. Această schimbarea înseamnă demisia preşedintelui României Traian Băsescu, alegeri separate anticipate”, se arată în respectivul act.
Descarcă AICI documentul elaborat de Consiliul Naţional al Societăţii Civile.
În schimb, liderii USL – printre care şi premierul Victor Ponta – se arată „în principiu de acord” cu obiectivele imediate ale Consiliul Naţional al Societăţii Civile. Doar că printre aceste obiective găsim unele care sunt de-a dreptul şocante. La unul din puncte se cere explicit: „desfiinţarea structurilor de poliţie politică de tip stalinist şi a instrumentelor politice tip Curtea Constituţională, ANI, DNA, CNSAS. Încredinţarea atribuţiunilor acestora structurilor statului deja existente”. Iar premierul şi colegii săi de alianţă s-au declarat „în principiu de acord” cu asta.
Curtea Constituţională este motivul pentru care – în momentul în care guvernul Ponta i-a atribuit doar un rol consultativ – România a primit cele mai severe critici din partea Comisiei Europene, a demnitarilor străini şi a presei de afară. Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a dat câteva decizii de incompatibilitate privindu-i pe unii politicieni, printre care Mircea Diaconu, care a pierdut astfel portofoliul la Ministerul Culturii, sau Victor Alistar, care a pierdut scaunul de ministru delegat în Guvernul actual.
Preşedintele, suspendat cu un milion de semnături
Un alt obiectiv asupra căruia USL şi CNSC au căzut de acord îl reprezintă „modificarea Constituţiei în sensul acordării dreptului de suspendare a preşedintelui de către cetăţeni, printr-un milion de semnături”. Partidele mari au, în general, un nucleu dur de un milion de alegători, iar în aceste condiţii, dacă s-ar aproba această prevedere, România ar putea intra într-un şir nesfârşit de referendumuri pentru suspendarea preşedintelui, organizate de partidul care stă cel mai bine în sondaje.
Un alt punct controversat girat de Victor Ponta o constituie ideea potrivit căreia „judecătorii, procurorii şefi, procurorul general… trebuie aleşi de către cetăţeni, conform principiilor alegerii membrilor Parlamentului”. Apoi, CNSC vrea să instaureze un monopol prin „desfiinţarea Grupului de Dialog Social şi înlocuirea sa cu un Consiliu Academic Civic Cultural şi Spiritual sau CNCS în vederea simulării dialogului Puterii cu Societatea”..
Ponta, de acord cu refacerea privilegiilor militarilor şi revoluţionarilor
Reprezentanţii Consiliului Naţional al Societăţii Civile mai cer „abrogarea de urgenţă a Legii 283/2011” care a plafonat anumite salarii dar şi sporuri şi solde (în cazul militarilor). Apoi, mai solicită alte beneficii, precum „stabilirea prin lege a dreptului la pensie militară anticipată, la vârsta de 45 de ani pentru militari”.
În document, revoluţionarii vor să recapete toate privilegile controversate care decurgeau din Legea Recunoştiinţei elaborată în 2004. Aceasta a fost amendată la începutul anului în sensul includerii unor filtre suplimentare pentru identificarea falşilor revoluţionari. De asemenea, premierul şi co-liderii USL s-au arătat de acord cu „anchetarea abuzurilor în serviciu săvârşite de demnitarii regimului Băsescu în guvernele Boc-Ungureanu”.
Alte obiective ale acordului cu USL: „stoparea disponibilizărilor la stat şi angajarea pentru întinerirea forţei de muncă”, „renunţarea la închiderea exploatărilor miniere”, „soluţionarea problemelor apărute în implementarea proiectelor pe fonduri europene”, „reducerea aparatului birocratic”, „reformarea strategiei din transporturi, prin stimularea transporturilor feroviare”, „renunţarea la marea privatizare”.
Sindicatele doresc „administrarea staţiunilor de odihnă”, asta în condiţiile în care mass-media a scris că investiţiile în hotelurile sindicale au fost minime după Revoluţie, deşi încasările au fostd e milioane şi s-au făcut netransparent.
Promisiuni fără acoperire
Avântul de reformare a României girat de Ponta la propunerea Consiliul Naţional al Societăţii Civile este fără margini: în fond vorbim de 11 seturi de propuneri (restaurarea democraţiei, drept de monitorizare a instituţiilor, muncă, parteneriat social, revoluţionari, economie, mediu, învăţământ, MAI, pensii miliatre, transporturi, energie). În total sunt 165 de obiective naţionale. Alte obiective ale acordului semnat de liderii USL sunt abrogarea legii învăţământului cu generalităţile obişnuite: „reducerea corupţiei în sistemul educaţional”. Parcurgând documentul, avem senzaţia că premierul acceptă orice doar pentru a obţine sprijinul electoral al acestor asociaţii: „creşterea numărului de medicamente acordate gratuit” în condiţiile unui sistem de sănătate falimentar. „Acordarea de locuinţe sociale pentru sinistraţi, persoane evacuate etc”, deşi sistemul naţional locativ de stat este la pământ.
Primul ministru este de acord cu „reîncadrarea şi repunerea în drepturi a militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special, poliţişti” dar nu spune de unde se obţin fondurile necesare. De asemenea, se doreşte ca militarii şi poliţiştii în rezervă să beneficieze de toate drepturile anterioare, „recunoscându-li-se statutul de militar în rezervă şi pensia militară de stat.”
Cine este colonelul Mircea Dogaru?
Omul care a semnat acordul cu reprezentanţii USL este şeful Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, col. (r.) Mircea Dogaru. Acesta are un trecut controversat. Înainte de 1989, colonelul a fost istoric militar la Centru de studii şi cercetări şi la Consiliul Politic Superior. După Revoluţie, până în 2004 a activat la Editura Militară, apoi a fost până în 2009 consilier în Parlamentul României. Începând cu 2002, este profesor la Facultatea de istorie şi geografie din Craiova. Mircea Dogaru a fost foarte vocal şi a apărut în atenţia mass-media în monentul în care fostul guvern condus de Emil Boc a decis recalcularea pensiiilor militare.
Alianţe pro-USL
Asociaţiile şi organizaţiile care au elaborat documentul sunt din domenii dintre cele mai diverse. Printre acestea se numără FACIAS – în spatele căreia se află Dan Voiculescu – care a dat statul în judecată împotriva reducerii pensiilor în 2010. Federaţia Naţională Unirea a Pensionarilor şi Federaţia Naţională a Sindicatelor Pensilor din România au particpat la mitingul USL în favoarea referendumului din 14 iulie. Revoluţionarii, nemulţumiţi că şi-au pierdut o parte din beneficii , nu lipsesc dintre semnatari: Blocul Naţional al Revoluţionarilor din România, Sindicatul Naţional al Revoluţionarilor şi Liga Naţională a Revoluţionarilor din 1989, Asociaţia 16 Decembrie 1989 Timişoara. Asociaţia Pro Concordia este condusă de un personaj controversat: generalul Dumitru Iliescu (fost şef al SPP şi consilier de stat în Guvernul Năstase). Liga Muncitorilor din România a semnat un acord cu liderul UNPR Dan Ilie Morega, la începutul acestui an, pentru susţinere reciprocă. Federaţia Sindicatelor din Învăţământ Spiru Haret a cerut, în repetate rânduri, demisia guvernului Boc.
Victor Ponta: „Noi am semnat doar o singură pagină”
Premierul nu a negat existenţa documentului, dar susţine că obiectivele propuse de Consiliul Naţional al Societăţii Civile nu au nici o legătură cu USL „Este o nouă intoxicare tipică pentru Băsescu. Noi am semnat doar o singură pagină a acordului cu CNSC, în care ne angajăm să negociem unele obiective până la alegerile parlamentare. Lista cu obiective nu are nici o legătură cu USL. Întâmplător sunt acolo câteva chestiuni aberante, dar nu am semnat pe nici o pagină cu obiective”, a răspuns, într-o conferinţă de presă, premierul.
Afirmaţia premierul vine în contextul în care pe această pagină pe care recunoaşte că a semnat-o scrie clar: „conducerea Uniunii Social Liberale este de acord, în principiu, cu lista obiectivelor propuse de entităţile componente ale Consiliului Naţional al Societăţii Civile”.
Mai mult, Mircea Dogaru anunţa azi dimineaţă, pe site-ul Consiliului Naţional al Societăţii Civile următoarele: „Doamnelor şi domnilor preşedinţi de federaţii sindicale, sindicate, asociaţii, uniuni, fundaţii, conducerea USL şi-a dat acordul de principiu pe lista obiectivelor noastre”.
Ce spun semnatarii acordului
După ce a devenit public acordul dintre USL şi CNSC, reprezentanţii unora dintre organizaţiile care au semnat documentul s-au delimitat de prevederile politice ale acestuia. „Eu am delegat o persoană care să îmi ţină locul cât sunt plecat şi nu ştiu ce s-a mai întâmplat cu acel document. Oricum, noi ne delimităm de chestiunile politice care apar în acord, ne interesează doar aspectele ce privesc sistemul de sănătate şi drepturile pacienţilor”, a precizat preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia pacienţilor, Vasile Barbu.
Preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicală Justiţia, organizaţie care apare ca semnatar al documentului, ne-a declarat că el nu a fost consultat cu privire la acordul cu USL. „Vicepreşedinte la noi are o înţelegere cu domnul Mircea Dogaru, dar noi nu dorim să amestecăm lucrurile. Cât sunt în opoziţie, toate partidele politice ne propun acorduri şi ne fac promisiunie. După ce ajung la putere, ne uită”, a precizat Ion Popescu.
Mircea Dogaru: „Negociem acordul din ianuarie”
Colonelul Mircea Dogaru a confirmat pentru România liberă existenţa acordului cu USL. „Acum suntem 61 de asociaţii care susţin documentul, iar USL, cu care negociem din ianuarie, şi-a exprimat acordul de principiu pe lista de obiective pe care am înaintat-o noi”, ne-a declarat liderul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate. Mircea Dogaru a precizat că susţine în continuare desfiinţarea Curţii Constituţionale, a ANI şi DNA. „Noi şi alte 8 structuri avem un proces cu Curtea Constituţională, căreia îi negăm dreptul la existenţă, deoarece excede Constituţia. Sentinţa finală în acest proces se va da pe 7 noiembrie. Curtea este o şuşă politică, în care sunt băgaţi oameni neprofesionişti, şi care a devenit un monstru care este deasupra tuturor”, a menţionat liderul cadrelor militare în rezervă.
Acesta a afirmat că DNA nu are dreptul să existe decât ca birou sau secţie în cadrul Parchetului General. „De ce am nevoie de o chestie paralelă? Sunt n structuri de tipul acesta, care funcţionează în paralel şi consumă bugetul statului”.
