DNA ridică documente de la Ministerul Finanțelor, într-un dosar privind Loteria Română. Documentele au legătură cu un raport al Corpului de Control al Ministerului de Finanțe, pe care autoritățile au refuzat să îl trimită, conform unor surse judiciare. Cei responsabili riscă inculparea, au precizat sursele.
Ridicările de documente ar avea legătură cu un contract încheiat cu firma austriacă Novomatic, contract din 2013, care prevedea livrarea a 10.000 de terminale de videoloterie, contractul, semnat pe o perioadă de 15 ani, garantând companiei de stat un venit de minumum 75 milioane de euro, conform unor surse judiciare.
Specialiștii consultați de România liberă nu exclud extinderea cercetărilor și spre alte contracte ale Loteriei Române.
Contractul încheiat cu Novomatic prevedea ca veniturile nete să fie împărţite în cotă de 50% – 50%, sistemul de videoloterie urmând să fie asigurat în baza unei garanţii bancare în valoare de 20 milioane de euro.
În 2013, ministru al Finanțelor era Daniel Chițoiu (PNL), pentru care DNA a cerut Parlamentului, în martie 2014, ridicarea imunității deputatului, pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în dosarul ”Carpatica”.
În acest dosar, au fost învinuiţi Dan Radu Ruşanu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum și alte persoane din conducerea ASF, între care şi soţia fostului ministru, Laura Chiţoiu. DNA arăta, atunci, că ”numitul Chiţoiu Daniel a iniţiat adoptarea unei ordonanţe de urgenţă al cărei scop exclusiv era sprijinirea grupului infracţional constituit pentru a favoriza interesele S.C. CARPATICA ASIG S.A”. Astfel, Demersul lui Chiţoiu avea ca scop înlăturarea din Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a lui Tudor Daniel George, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, precum şi înlocuirea acestuia cu o persoană care urma să garanteze, în mod fraudulos, protecţia intereselor financiare ale S.C. CARPATICA ASIG S.A.
Contractul Loteriei cu Intralot
În octombrie 2014, DNA a făcut verificări la Loteria Română în cazul unor proceduri de achiziţie publică, ancheta fiind atunci în faza stabilirii prejudiciului adus la bugetul de stat, privind un contract încheiat cu firma grecească Intralot.
Loteria Română şi Intralot au început să colaboreze în 2003, printr-un contract pe zece ani care viza jocuri loteristice şi servicii suport şi care a expirat în decembrie 2013. După expirarea contractului, acesta a fost prelungit prin acte adiţionale.
Citește și: Afacerea Intralot: Loteria Română a ajuns sub lupa DNA
În 2013, Consiliul Concurenţei a amendat cu 16,85 milioane lei (aproximativ 3,76 milioane euro) Compania Naţională Loteria Română, Intralot SA Integrated Lottery Systems and Services, Intracom Holdings, pentru înţelegeri anticoncurenţiale. Conform contractului care a expirat în 2013, Intralot primea 7,5% din încasările totale de la loto, pentru asistenţa tehnică oferită în exploatarea aparaturii electronice.
Ministrul de atunci al Finanțelor, Ioana Petrescu, a aprobat prelungirea contractului cu Intralot, care urma să expire în 30 iunie 2014.
Loteria și contractul cu Shelter Security
Unul alt dosar aflat în lucru la DNA privind Loteria Română se leagă de un contract acordat firmei de pază Shelter Security, în perioada în care era condusă de Gheorghe Benea (2009 – 2012), prin care s-ar fi produs un prejudiciu de 10 milioane de euro.
De altfel, un raport al Curții de Conturi din 2012 arăta la Loteria Română prejudicii de 89,8 milioane de lei, jumătate din sumă provenind dintr-un contract încheiat cu Shelter Security. „Loteria Română a favorizat Shelter Security în vederea câştigării licitaţiei organizate pentru atribuirea contractului privind achiziţionarea sistemului integrat de securitate, prin stabilirea în documentaţia de atribuire a unor criterii tehnice restrictive. Cu toate că oferta prezentată de Shelter Security nu a fost conformă cu documentaţia de atribuire, Loteria a desemnat-o câştigătoare, încheind contractul în valoare de 45,96 milioane de lei (fără TVA – n.r.)”, conform raportului Curţii de Conturi pe anul 2010.
Citește și: Curtea de Conturi a constat la Loteria Româna prejudicii de 90 milioane de lei
Firma Shelter Security este deținută de Alin Ionescu, soțul cântăreței Cristina Spătar. Alin Ionescu a fost audiat la DNA, la sfârşitul lunii mai.
Shelter Security ar fi creat o rețea infracțională de 10 firme fantomă, unde erau angajați oameni ai străzii, prin care ar fi fost evidențiate tranzacții fictive în perioada 2009-2012, în valoare de aproximativ 25.000.000 de euro, arăta, în 2014, Poliția Română. Astfel, Alin Ionescu și-ar fi convins mai mulți angajați și prieteni să înființeze firme, după care între Shelter Security și aceste societăți, care în realitate ar fi fost controlate tot de Ionescu, ar fi avut loc mai multe tranzacții fictive de prestări servicii.
Loteria Română și George Copos
În dosarul Loteria I, omul de afaceri George Copos a fost condamnat la patru ani de închisoare, pentru evaziune fiscală. În 2004, Loteria Națională a cumpărat un pachet de 38 de spații comerciale, indirect, de la firma lui Copos, Ana Electronic. Tranzacția s-a realizat prin trei intermediari, două persoane fizice (Ion Matei și Nicolae Ghinea) și o firmă, Rom Tour GM Impex SRL. La câteva săptămâni de la tranzacție, ei au revândut Loteriei spațiile, la un preț de 10-12 ori mai mare. Astfel, Loteria Română a ajuns să plătească 5,2 milioane de euro pentru cele 38 de spații.
Ulterior, George Copos a fost inculpat într-un nou dosar, Loteria II, în care este acuzat, alături de fiica lui Dan Voiculescu, Camelia, și fostul ministru al Comunicațiilor, Sorin Pantiș, și de alte persoane, de manipularea pieței de capital.
Astfel, Copos este acuzat, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC „Ana Electronic” SA Bucureşti şi de acţionar majoritar al SC „Ana Grup” SA Bucureşti, de spălare de BANI , fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la participaţie improprie la fals intelectual, de folosirea de informaţii privilegiate pentru dobândirea, pe CONT propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă, de dezvăluirea acestora, de recomandarea către alte persoane de a dobândi sau înstrăina instrumentele financiare la care se referă acele informaţii şi, respectiv, de manipulare a pieţei de capital.
Potrivit procurorilor, Gheorghe Copos ar fi împrumutat 2.350.000 de lei de la Grivco, grup de FIRME controlat de Dan Voiculescu, şi apoi ar fi finanţat achiziţia de către această societate a unui pachet de acţiuni la Ana Imep, care ulterior au fost cesionate pentru 2.480.000 de lei.
Acuzaţiile privind privatizarea Electronica, numită apoi Ana Electronic, este explicată de procurori prin „inginerie financiară”, care presupune operaţiuni de plasare, stratificare şi integrare a titlurilor de participare. De asemenea, procurorii susţin că Ana Electronic a încercat să evite şi plata unui impozit de 25 la sută prin interpunerea unor persoane în procesul de vânzare-cumpărare.
Potrivit rechizitoriului, prin „operaţiuni de stratificare”, persoanele cercetate în dosarul Loteria II ar fi vândut şi revândut 40 de spaţii comerciale, preluate de Ana Electronic, care ar fi fuzionat prin absorbţie cu Fast Service Electronica, obţinând VENITURI de peste 23.800.000 de lei, banii intrând apoi în „circuitul spălării” prin mai multe FIRME .
Dosarul Loteria II a început să fie rejudecat în ianuarie 2015, când judecătoarea Ana Otilia Bomboș a făcut o cerere de recuzare, care i-a fost admisă, pe motiv că fiica judecătoarei Bomboș a publicat articole în ziarul „Financiarul”, controlat de familia Voiculescu.
