3.3 C
București
luni, 25 noiembrie 2024
AcasăSpecialDe ce au bâjbâit autorităţile în căutarea avionului prăbuşit în Munţii Apuseni

De ce au bâjbâit autorităţile în căutarea avionului prăbuşit în Munţii Apuseni

Accidentul aviatic din Munţii Apuseni, în urma căruia pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa, copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir, Cătălin Pivniceru, Valentin Calu şi Sorin Ianceu au fost grav răniţi a arătat două lucruri.

Primul este incompetenţa autorităţilor. În ciuda tehnicii operative în valoare de zeci de milioane de euro, de care dispuneau serviciile speciale, Ministerul Administraţiei şi Internelor sau Ministerul Apărării Naţionale, avionul nu a fost găsit. Nu este vorba de o imposibilitate tehnică, ci de lipsa de interes a oficialilor care ar fi trebuit să se ocupe de acest caz. Sub pretextul lipsei unui mandat juecătoresc care să permită interceptarea telefonului pe care l-a folosit medicul Radu Zamfir, pur şi simplu aparatele ultraperformante care ar fi permis localizarea avionului prăbuşit nu au fost folosite.

Citeşte şi: ”Vai, ce naşpa!” – Reacţia operatorului Turnului de Control Oradea, la 15 minute după aterizarea forţată

La fel, nu au fost folosite nici aparatele mai vechi, din perioada sovietică, ce ar fi permis localizarea aparatului de zbor, vechi de 40 de ani, a cărui sistem de localizare emite pe o frecvenţă radio utilizată odinioară de armatele Tratatului de la Varşovia, creat în jurul defunctei URSS. În timp ce staţiile de recepţie scanau în mod inutil banda de frecvenţe de tip occidental, pentru că una din antenele aparatului de zbor fusese distrusă, staţia de recepţie din Moscova, care foloseşte vechea frecvenţă, sovietică, înregistra fără probleme semnalul emis de sistemul de localizare a avionului.

Citeşte şi: Pilotul Adrian Iovan a fost înmormântat la Cimitirul Bellu catolic

Solidaritatea moţilor, mai puternică decât debandada autorităţilor

Însă cel de-al doilea lucru arătat de accidentul aviatic a fost extraordinara solidaritate arătată de oamenii simpli, de moţii care trăiesc în satul în care s-a născut eroul Răscoalei de la 1848, Nicola Ursu, zis Horea. Stră-strănepoţii lui Horea au fost cei care au organizat căutarea răniţilor şi, în fond, cei care i-au salvat pe cei cinci supravieţuitori ai accidentului aviatic. Moţii care cunoşteau impecabil terenul muntos au fost în măsură să îi găsească în termen de o oră pe răniţi, în condiţiile în care sute de jandarmi, pompieri, poliţişti, angajaţi ai SMURD ori ai Parcului Natural Apuseni erau trimişi să îi caute aiurea pe supravieţuitori, de către prefecţii şi comandanţii ”înarmaţi” cu pliante turistice.

Citeşte şi: Medicii SMURD: Primii salvatori au fost sătenii

Mai mult, specialistul SMURD, Codrin Roman, a fost în măsură să localizeze în termen de 22 de minute exact unde s-a prăbuşit avionul. Însă Codrin Roman nu a primit informaţiile necesare pentru a face calculele care au dus la localizarea avionului prăbuşit decât la două ore după accident. Şi atunci, el a fost cel care a sunat la 112 şi a cerut să fie introdus în teleconferinţa autorităţilor, pentru că protocolul de funcţionare a serviciului 112 nu cuprinde alertarea Salvamontului. Mai mult, nici atunci când specialistul Salvamont a sunat şi le-a spus oamenilor că a localizat avionul nu a fost băgat de nimeni în seamă. Şi asta deşi Codrin Roman lucrează în domeniu din anul 1988, iar în decursul timpului a reuşit să salveze zeci de turişti rătăciţi sau înzăpeziţi.

Citeşte şi: Dezastrul din Apuseni, amplificat de coliziunea dintre două lumi

Astfel, în timp ce specialistul IT al Salvamontului din Cluj indica locul prăbuşirii avionului, pe vârful Pietreasa, cu o eroare de doar 1.000 de metri, autorităţile căutau rămăşiţele avionului fie pe culmile care împrejmuiesc Şaua Ursoaia, situată la o distanţă de cinci kilometri de locul accidentului, fie în zonele Mărişel, Fântânele, Dobruş sau Măguri Răcătău, situate la zeci de kilometri depărtare de zona în care avusese loc prăbuşirea. Derularea evenimentelor a scos la iveală doi lideri ai moţilor, care au organizat căutarea în judeţele Cluj şi Alba. Este vorba de primarul din Beliş, Viorel Crainic, ce a trimis rapid primele echipe de căutători, înainte ca autorităţile din Cluj să fi ajuns la faţa locului. Din păcate, căutătorii din Beliş au fost îndrumaţi într-o direcţie greşită, din cauza informaţiilor false vehiculate de televiziuni, care anunţau că avionul s-ar afla în zona Fântânele.

Viceprimarul Mariana Ciumăfai a rămas în Beliş, pentru a putea ţine legătura prin telefon cu echipele trimise pe teren, în condiţiile în care primarul Viorel Crainic plecase el însuşi cu una dintre echipe, iar în multe dintre zonele cercetate, semnalul telefonic lipsea cu desăvârşire. ”În jurul orei 16.30 – 17.00, am fost anunţaţi de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Cluj că în zona localităţii Beliş avem un accident aviatic. Am luat legătura cu domnul primar, am luat legătura cub gardienii publici şi domnul primar, împreună cu gardienii, au plecat în zonă. Noi, iniţial, am fost anunţaţi că accidentul s-ar fi petrecut în zona limitrofă a judeţului Cluj cu judeţul Alba. Ceea ce s-o anunţat la Realitatea TV că accidentul s-ar fi petrecut în zona Beliş, în zona Fântânele, nu este adevărat! Fântânele este foarte aproape de Beliş, nu a fost ceaţă, deci oricine putea să îşi dea seama că nu acolo trebuie căutat avionul”, spune viceprimarul din Beliş. Cu toate acestea, ca urmare a informaţiilor iresponsabile vehiculate de televiziuni, autorităţile s-au simţit obligate să trimită echipe care să ”perieze” pădurea din zona Fântânele.

De asemenea, alte echipe au fost trimise mai departe, spre Crucea Iancului de la Mărişel, pentru a căuta acolo, deşi în zona respectivă nu era deloc zăpadă, iar doctorul Radu Zamfir spunea la telefon că avionul a căzut în zăpadă de peste 40 de centrimetri. Culmea, căutările de pe linia Crucea Iancului – Dobruş – Măguri Răcătău au fost conduse chiar de prefectul de Cluj, Gheorghe Vuşcan. Disperat, prefectul făcea apel, în jurul orei 18.30, către televiziuni să nu mai dezinformeze. ”Cel mai mare ajutor pe care îl puteţi da voi astăzi este să îi lăsaţi pe oameni să îşi urmeze planul pe care îl au”, le spunea prefectul reporterilor.

Cu toate acestea, apelul său a răsunat în van. La câteva minute, zeci de căutători erau demobilizaţi pentru că televiziunile anunţau că răniţii au fost deja găsiţi! Oamenii, sunaţi de rudele care vedeau breaking news-urile mincinoase, porneau spre casă. În realitate, însă, răniţii aveau să fie găsiţi abia în jurul orei 20.00. În haosul total instalat în rândul echipelor de căutare, s-a ivit un moment critic, în care mulţi dintre voluntari păreau să lase totul baltă. În acel moment, prim-locţiitorul comandantului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă din Alba, colonelul Cornel Oprişa, a luat comanda, peste capul şefilor structurilor judeţene din Alba, Bihor şi Cluj şi a ordonat continuarea căutărilor.

Cu câteva minute înainte de ora 20.00, colonelul Cornel Oprişa a primit, prin intermediul dispeceratului ISU Alba, vestea că localnicii din Pietreasa au zărit focul aprins de răniţii din avionul prăbuşit. ”Avem două informaţii: ori că ar putea fi pe Vârful Pietreasa, ori pe Dâmbul Bumbului. Se verifică acum cele două ipoteze”, spunea Cornel Oprişa, care a dat ordinul echipelor trimise aiurea pe teren să se întoarcă spre maşini şi să pornească spre zonele menţionate, care, în teren, sunt apropiate una de cealaltă.

Din zona Şaua Ursoaia era un drum de munte, lung de doar cinci kilometri, care ar fi scos echipele de căutători foarte aproape de cele două vârfuri. Însă acest drum era impracticabil pentru maşinile SMURD, iar autorităţile se temeau că, dacă ar fi pornit direct pe acest drum, ar fi riscat înzăpezirea salvatorilor. Astfel că medicul coordonator al echipelor de pe teren, Adela Golea, a decis să pornească în viteză pe un drum ocolitor spre comuna Horea, deşi şi acel drum era, teoretic, închis circulaţiei pe timp de iarnă.

Cine a organizat moţii?

Celălalt lider al moţilor a fost secretarul comunei Horea, fostul deputat PDL Cornel Olar. El i-a organizat pe pădurarii şi pe gospodarii din zonă, pe care i-a trimis să patruleze în evantai. Trei dintre ei, Gheorghe Trif, Gheorghe Giurgiu şi Argentin Todea, au fost cei care i-au găsit pe răniţi. Din păcate, Gheorghe Trif a aflat abia la ora 19.00, când s-a întors acasă, de producerea accidentului. Soţia sa a fost cea care l-a trimis prin zăpada de o jumătate de metru, prin ploaia măruntă şi rece, prin ceaţa care acoperea pădurea deasă de molid, ca să îi caute pe răniţi. Gheorghe Trif a aflat de la Radio România Actualităţi că zona în care s-a prăbuşit avionul este Ursoaia, nu Fântânele. Ursoaia este la câţiva kilometri distanţă de locul unde au fost găsite rămăşiţele avionului.

Gheorghe Trif a sunat la 112, iar oamenii de acolo i-au făcut legătura cu doctorul Radu Zamfir. Din indicaţiile sumare ale medicului rănit, el şi-a dat seama rapid că avionul a căzut pe Vârful Pietreasa şi a plecat, alături de consătenii săi, să îi găsească pe accidentaţi. Echipele de căutători au fost îndemnate, prin telefon, de Cornel Olar, să facă zgomot pentru ca doctorul Radu Zamfir să îşi dea seama de distanţa aproximativă la care se aflau salvatorii şi să dea indicaţii dispeceratului 112, iar apoi dispecerii să îi ghideze, prin telefon sau prin staţii radio, pe localnici. ”Domnul Olar ne-a dat ordin să tragem focuri de armă, ca să ne poată repera domnul Zamfirescu… ăăă, Zamfir”, spune pădurarul Nicolae Oneţiu.

Cornel Olar a intrat în legătură telefonică cu cei trei salvatori din Pietreasa, care reuşiseră să îi găsească pe răniţi. Pentru că se temea de riscul unei explozii a avionului, el le-a cerut oamenilor să se ocupe de răniţi şi să nu se atingă de avion. ”Pilotul era mort şi rămăsese înăuntru şi i-am spus băiatului acela, Todea, să nu se atingă de el”, a spus Cornel Olar. ”Zona-i versant nord-vestic, către Fântânele. Numai ne-o indus în eroare ceea ce am văzut pe televiziuni, pe la ora 5 – 6, când am văzut că accidentul îi spre Fântânele, apoi spre Poaina Horea, după aia-i Carişet şi ne-o indus şi pe noi în eroare până când am mobilizat toată zona asta spre vest, să plece spre vârf, sus.

În partea aia or plecat 200 de oameni şi în noaptea aia urma să mobilizăm chiar pe toată lumea să plece toată lumea să îi căutăm”, spune Cornel Olar. Din păcate, dezinformarea televiziunilor a continuat chiar după ce moţii ajunseseră la locul accidentului. În jurul orei 23.00, ”jurnalistul” Rareş Bogdan prezenta pe Realitatea TV ”primele imagini cu răniţii care au ajuns la UPU Cluj”. În realitate, însă, era vorba de cu totul alţi răniţi. Cei cinci supravieţuitori ai accidentului aviatic erau încă pe drum, pentru că moţii au trebuit să meargă prin zăpadă circa patru kilometri, cu tărgi improvizate din lemne şi pături, pentru a-i duce pe răniţi până la maşinile voluntarilor de la Transylvania Off Road sau ale localnicilor din Mărişel, aduşi de un tânăr de 26 de ani, Alexandru Roşu, maşini care erau blocate de nămeţi. Astfel că răniţii au ajuns în satul Horea abia după miezul nopţii.

Un deces care nu a mai avut loc

Medicii au fost pe punctul să îl piardă pe copilotul Răzvan Petrescu. Maşina plecată în trombă spre Cluj a oprit pe marginea drumului, pentru ca medicii de urgenţă să îl poată resuscita. Televiziunile au profitat de ocazie, ca să anunţe încă un deces, care, însă, nu a mai avut loc, din fericire. După ce răniţii au primit primele îngrijiri, maşinile SMURD au plecat pe Valea Albacului, apoi pe Valea Arieşului, prin Câmpeni şi Turda, spre Spitalul Judeţean de Urgenţă din Cluj. Răniţii au ajuns în spital după ora 2.00, iar şoferii ambulanţelor au fost adevăraţii eroi ai acestei curse contracronometru, pe o ceaţă lăptoasă, pe drumuri acoperite cu gheaţă şi noroi, pline de gropi şi de curbe.

Inconştienţă: MApN a localizat avionul, dar Armata nu a fost luată în seamă

Debandada şi incompetenţa celor care au coordonat de la Bucureşti căutarea avionului sunt subliniate de un fapt semnificativ.

Potrivit hotnews.ro, Ministerul Apărării Naţionale reuşise să localizeze, cu o marjă de eroare de doar doi kilometri, locul unde se prăbuşise avionul. „Datele obţinute în urma verificărilor efectuate prin intermediul Centrului de Operaţii Aeriene din cadrul MApN, coroborate cu locaţia (n.r. – amplasamentul) epavei aeronavei, au permis Direcţiei Topografice Militare să concluzioneze că distanţa dintre ultima poziţie cunoscută a aeronavei şi locul aterizării forţate este de 2.089 metri.

În condiţiile în care ROMATSA ar fi consultat Centrul de Operaţii Aeriene cu privire la ultima poziţie cunoscută a aeronavei, ar fi redus aria de căutare a acesteia”, reiese dintr-un raport al Ministerului Apărării Naţionale, înaintat Guvernului, în legătură cu acest accident aviatic.

 

Cele mai citite

Politico: Uimitor la alegerile din România: un candidat neașteptat de extremă dreapta crește în votul prezidențial

Ultranaționalistul Călin Georgescu vine de nicăieri pentru a conduce în primul tur pe premierul de centru-stânga Marcel Ciolacu și liberala Elena Lasconi Ultranaționalistul român Călin...

Rezultate fără precedent în istoria prezidențialelor din România

Independentul Călin Georgescu dă peste cap sondajele și campaniile tradiționale, surclasând toate partidele După numărarea a 95% din secțiile de votare, rezultatul este unul pe...

Politico: Uimitor la alegerile din România: un candidat neașteptat de extremă dreapta crește în votul prezidențial

Ultranaționalistul Călin Georgescu vine de nicăieri pentru a conduce în primul tur pe premierul de centru-stânga Marcel Ciolacu și liberala Elena Lasconi Ultranaționalistul român Călin...
Ultima oră
Pe aceeași temă