Deşi Olanda şi-a construit o reputaţie de ţară permisivă în materie de drepturile omului, şi acolo, membrii comunităţii minorităţilor sexuale sunt agresaţi pe străzi, iar minorităţile etnice trebuie să se integreze, arată, într-un interviu acordat României libere, ambasadorul Olandei la Bucureşti, Matthijs van Bonzel.
Matthijs van Bonzel (n. 1956) ocupă funcţia de ambasador al Olandei la Bucureşti din 2011. Extrem de cordial şi sociabil, Excelenţa Sa a apreciat că România a făcut progrese majore în materie de respectare a drepturilor omului, de la căderea regimului comunist, în decembrie 1989, prin aderarea la structuri europene importante, precum Uniunea Europeană şi Consiliul Europei.
Excelenţa Sa a subliniat rolul educaţiei în evoluţia mentalităţilor – atât pentru tineri, care trebuie să înveţe de cât mai mici să fie toleranţi, dar şi pentru minorităţi, care, în opinia ambasadorului, trebuie să adopte principiile enunţate în Constituţia olandeză, pentru a putea fi cu adevărat cetăţeni olandezi.
Pe de altă parte, organizaţia internaţională Human Rights Watch critică Olanda pentru politicile sale restrictive pentru că, începând cu 2011, au fost promulgate o serie de măsuri care restricţionau accesul imigranţilor în Olanda, din cauza influenţei PVV (Partidului Libertăţii, partid de extremă dreapta) asupra coaliţiei de guvernământ. În plus, liderul PVV s-a confruntat, în 2011, cu acuzaţii de incitare la ură împotriva musulmanilor şi marocanilor, dar a fost achitat.
„Suntem în aceeaşi barcă”, îmi explică Excelenţa Sa, când discutăm despre atacurile asupra persoanelor LGBT (Lesbian-Gay-Bisexual-Trans). „Şi la noi, lesbienele şi homosexualii sunt bătuţi extrem de frecvent pe străzi. Poate că ideea este mai larg acceptată în Olanda, ideea nondiscriminării, dar în practică avem aceleaşi probleme, trebuie să colaborăm”, a punctat Matthijs van Bonzel.
Luna trecută, mai mulţi studenţi, membri ai organizaţiei Miliţia Spirituală, au fost bătuţi în apropiere de SNSPA, după ce au organizat o dezbatere despre homosexualitate în perioada comunistă.
Citeşte şi Activişti de la Miliţia Spirituală, BĂTUŢI, după o piesă de teatru despre HOMOSEXUALITATE
În ceea ce priveşte atitudinea autorităţilor când se confruntă cu infracţiuni motivate de ură (agresiuni ale unor persoane motivate de etnia/credinţa/orientarea sexuală a victimelor), Matthijs van Bonzel arată că olandezii încearcă să facă publice cazurile cât mai repede, „să arătăm că este inacceptabil”. În plus, poliţiştii olandezi urmează cursuri de non-discriminare, pentru a combate cât mai eficient incidentele motivate de ură.
În teorie, lucrurile stau mai bine
În opinia Excelenţei Sale, educaţia este cheia toleranţei- „trebuie să-i educi să accepte”.
„Şi presa are un rol important în educarea tinerilor; sunt mulţi oameni care nu înţeleg aceste idei mai largi- să-i accepte pe cei diferiţi în societate. Trebuie să-i educi să accepte- fiecare individ are dreptul să aibă propria lui credinţă, libertatea cuvântului şi propriile preferinţe sexuale. Asta este o chestiune de educaţie în societăţile vestice, iar în ţările noastre, Olanda şi România, trebuie să continuăm să ne îmbunătăţim sistemele, ca să o atingem (acea educaţie)”, susţine ambasadorul.
De asemenea, subliniază Excelenţa Sa, deşi căsătoriile între persoanele de acelaşi sex sunt permise de la începutul anilor 2000, numai în teorie lucrurile stau mai bine. Astfel, ambasadorul a povestit cum un prieten se plimba cu iubitul său de mână, pe stradă, şi a fost agresat. „În teorie, în legi, lucrurile stau diferit, sunt mai bine organizate în Olanda, dar existenţa acestor incidente indică faptul că nu ne-am atins acest scop, că legea nu este aplicată de toţi”, susţine Matthijs van Bonzel.
De asemenea, întrebat care ar fi următorul pas pe care ar trebui să îl facă Olanda în materie de drepturile omului, ambasadorul van Bonzel a arătat că educaţia este crucială pentru bunul mers al societăţii. „În Olanda sunt multe minorităţi şi este bine, dar trebuie să accepte regulile de bază ale societăţii noastre, care este fundamentată pe respectul pentru drepturile omului. Drepturile omului, aşa cum le ştim de la Naţiunile Unite, şi mai concret, de la Consiliul Europei, şi din propria noastră Constituţie”, explică el. (Aproximativ două treimi din atacurile asupra persoanelor gay sunt săvârşite de tineri aparţinând comunităţii marocane şi turce, n.red.)
„Aceste reguli sunt de necontestat, sunt bineveniţi oamenii din alte ţări; dar aceste reguli sunt de bază (respectarea drepturilor omului), dacă vrei să trăieşti în Olanda. Da, trebuie să se integreze”, concluzionează Matthijs van Bonzel.
Într-un raport recent publicat de Agenţia europeană pentru Drepturi Fundamentale (FRA), Olanda face parte din ţările care au sisteme bine puse la punct de monitorizare a crimelor motivate de ură. România, pe de altă parte, nu a putut fi clasificată în nici un fel, pentru că FRA nu a găsit nici un raport public privind acţiunile motivate de ură.
Citeşte şi Bătută pentru că a participat la o paradă gay: “În România, nimeni nu e sancţionat pentru nimic”
Luni, 10 decembrie, a fost lansat un site care încurajează raportarea crimelor săvârşite din ură, raporteaza.ro, la iniţiativa organizaţiei ACCEPT. De asemenea, începând cu 2010, mai mulţi poliţişti bucureşteni au urmat cursuri de non-discriminare, pentru a şti cum să se ocupe de aceste incidente.
