După două luni de criză, deschiderea-surpriză de sâmbătă seară a preşedintelui Ianukovici a intervenit după o săptămână marcată de violenţe în capitala Ucrainei şi de o accentuare a contestării în regiuni.
Şeful statului a propus sâmbătă seară concesii-surpriză pentru liderii opoziţiei, în tentativa de a rezolva criza politică, menţinându-şi în acelaşi timp propria poziţie de putere, în timp ce manifestaţiile de masă se propagă în ţară.
Lui Arseni Iaseniuk, şeful celui mai mare bloc de opoziţie din Ucraina, i-a oferit funcţia de premier, înlocuindu-l pe Mikola Azarov, iar fostului campion mondial de box Vitali Klişko i-a propus postul de vicepremier. Reveniţi în mijlocul miilor de manifestanţi din Piaţa Independenţei (Maidan), ei au declarat că opoziţia nu va da înapoi şi va continua negocierile de pace şi au asigurat că vor rămâne mobilizaţi până la satisfacerea tuturor exigenţelor, în primul rând convocarea alegerilor prezidenţiale în acest an şi nu anul viitor, aşa cum era prevăzut. Lupta continuă, negocierile vor continua.
De asemenea, şeful statului a acceptat crearea unui grup de lucru însărcinat cu „modificarea legislaţiei privind referendumul şi posibil, prin acest mecanism, propunerea amendării Constituţiei, pentru transmiterea de prerogative crescute către guvern. Opoziţia cere revenirea la Constituţia din 2004, adoptată după „revoluţia portocalie” care a dotat Ucraina, fostă republică sovietică, cu un regim parlamentar şi deci cu puterea aparţinând primului ministru. Dar Constituţia a fost mai târziu modificată, dând puterea esenţială preşedintelui. Manifestanţii nu
şi-au ascuns decepţia faţă de propunerile preşedintelui, ei cerând plecarea acestuia pur şi simplu.
Puţin după această intervenţie, circa 2.000 de contestatari s-au masat în jurul „Casei ucrainene”, clădire din centrul Kievului ocupată de membrii forţelor de securitate şi apropiată de Piaţa Independenţei, inima contestării. Mulţi au reuşit să intre în clădire, au aruncat cocktailuri Molotov, în timp ce forţele de ordine au ripostat cu grenade şi lansatoare de apă, în pofida temperaturii de minus 15 grade. Ieri, în cursul zilei, ministrul de Interne a declarat că ar putea folosi forţa pentru dispersarea celor peste 100.000 manifestanţi reveniţi în centrul Kievului.
În afara capitalei, sediile administrative din majoritatea regiunilor din Vest, care doresc o aderare la UE, au fost ocupate de mii de manifestanţi care cer plecarea guvernului numit de Ianukovici. Sâmbătă, mişcarea s-a propagat spre nord şi est. În afara presiunii interne, Ianukovici se află şi sub cea a UE, care a cerut „gesturi concrete” în vederea revenirii la calm. Marţi, va avea loc o reuniune UE-Rusia, pe care europenii o acuză că a uzat de influenţa sa pentru a convinge Ucraina să renunţe la acordul de asociere cu Bruxelles-ul.
Cine sunt „ultraşii“?
Salutaţi de Piaţa Maidan pentru curajul lor, tinerii mişcării „Pravîi Sektor” – Sectorul de dreapta – au făcut faţă zi şi noapte forţelor Berkut, poliţiştii antirevolte, deveniţi atât de urâţi de către contestatari. Tineri naţionalişti, cu capetele ascunse sub cagule şi îmbrăcaţi în haine de camuflaj, cu protecţie la coate şi genunchi, aceşti activişti sunt înarmaţi cu bâte de base-ball şi când confruntările devin foarte dure recurg la cocktailuri Molotov şi îşi revendică moştenirea de la eroul naţionalist Stepan Bandera. „Noi suntem moştenitorii săi şi îi continuăm lupta pentru o Ucraină independentă”.
Cu o cagulă neagră trasă pe faţă, cu găuri doar în dreptul gurii şi al ochilor, „Cerno More” este unul dintre ei. Un pseudonim neutru ce înseamnă „Marea Neagră” şi care îi asigură anonimatul. El precizează: „Scopul nostru nu este violenţa. Nu dorim război, dar Ianukovici şi banda lui de mafioţi trebuie alungaţi de la putere”.
