Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a promis, vineri, să suspende proiectul de amenajare a Parcului Gezi din Istanbul, aflat la originea frondei care afectează Turcia de două săptămâni, până la pronunţarea unui verdict al justiţiei, un gest considerat „pozitiv” de manifestanţi, relatează AFP, potrivit Mediafax.
La câteva ore după ce a lansat un „ultim avertisment” împotriva miilor de manifestanţi care ocupă Parcul Gezi şi pe care i-a calificat de mai multe ori drept „hoţi” sau „extremişti”, şeful Guvernului a primit, pentru prima dată de la începutul crizei politice, o delegaţie alcătuită din aproximativ zece artişti şi reprezentanţi ai societăţii civile, între care doi purtători de cuvânt recunoscuţi de către protestatari.
Citeşte şi Recep Tayyip Erdogan exclude posibilitatea de a renunţa la proiectul urban din Istanbul
După patru ore de reuniune în plină noapte, părţile nu au ajuns la decizii concrete, însă autorităţile au prezentat o garanţie care ar putea pune capăt crizei.
Cei doi reprezentanţi ai mişcării Solidaritate Taksim, un colectiv format din 116 asociaţii care coordonează ocuparea Parcului Gezi, au plecat de la reuniune pe o notă optimistă.
„Nota pozitivă a nopţii o reprezintă explicaţiile premierului, care a spus că proiectul nu va continua atâta timp cât justiţia nu va pronunţa o hotărâre definitivă”, a reacţionat un membru al colectivului Solidaritate Taksim prezent la reuniune, urbanistul Tayfun Kahraman. „Noi aşteptăm ca (manifestanţii) să evalueze abordarea pozitivă rezultată din această reuniune”, a adăugat el.
Guvernul, care a tot insistat că va finaliza la termen proiectul său contestat de a reconstrui o cazarmă militară din epoca otomană pe locul a 600 de platani din Parcul Gezi, a acceptat ca justiţia să tranşeze dosarul.
„Desigur, Guvernul se angajează să respecte decizia justiţiei şi să o aplice”, a declarat la încheierea reuniunii vicepremierul Huseyin Celik. „Tribunalul Regional este de-acum sesizat şi probabil vom merge până la Tribunalul de Stat. Nu se va face nimic în Parcul Gezi atâta timp cât procedura este în curs”, a adăugat el.
La 31 mai, un tribunal administrativ din Istanbul, sesizat de către opozanţii proiectului, a suspendat lucrările până la pronunţarea unei decizii pe fond. Guvernul a făcut apel la această hotărâre.
Citeşte şi FOTO. Latura nevăzută a confruntărilor din Turcia
Celik a confirmat totodată dorinţa premierului turc de a organiza un referendum municipal privind amenajarea Parcului Gezi. „Oricare va fi decizia (justiţiei), noi vom organiza consultarea publică”, a dat asigurări el.
„O anchetă este în curs împotriva poliţiştilor care au utilizat forţa în exces” în cadrul manifestaţiilor, a precizat Celik pentru manifestanţi, care cer demisia unor oficiali de poliţie din mai multe oraşe mari ale ţării.
Vicepremierul a prezentat poziţia sa ca un pas înainte, dar a cerut din nou evacuarea Parcului Gezi. „Protestatarii trebuie să-şi înceteze manifestaţiile acum”, a atenţionat el, adăugând că „Guvernul a fost până acum extrem de tolerant”.
– Neîncredere
La fel de determinaţi, sute de militanţi au petrecut o nouă noapte în Parcul Gezi, în pofida ameninţării forţele de ordine vor interveni. Mii de persoane li s-au alăturat, joi seara, în Piaţa Taksim, controlată în continuare de efective importante de poliţie.
Colectivul Solidaritate Taksim îşi va face cunoscută poziţia „oficială” cu privire la reuniunea din cursul nopţii abia vineri, spre seară. Dar, pe aleile parcului udate de ploaie, promisiunile guvernului sunt primite cu neîncredere.
„Nu am avut niciodată încredere în guvern, prin urmare, nu este bine pentru noi, nu este bine pentru Parcul Gezi”, a apreciat Murat Arda, un scriitor în vârstă de 28 de ani.
„Noi nu suntem satisfăcuţi, deoarece nu este vorba doar despre viitorul parcului”, a adăugat Kivanch, un muzician în vârstă de 39 de ani. „Desigur, totul a început ca o luptă ecologistă, dar este mult mai mult decât un parc, este vorba despre identitatea unei naţiuni”, a continuat el.
Rezultată ca reacţie faţă de brutalitatea cu care a intervenit poliţia împotriva ocupanţilor Parcului Gezi, pe 31 mai, mişcarea s-a transformat rapid în frondă politică. De două săptămâni, manifestanţii cer demisia lui Erdogan, acuzat de alunecare spre autoritarism şi că vrea să „islamizeze” Turcia, o ţară musulmană cu tradiţie laică.
Cu câteva ore înainte de reuniunea convocată în regim de urgenţă, la Ankara, Erdogan a adresat joi un „ultim avertisment” împotriva manifestanţilor care continuau să-i sfideze autoritatea, cerându-le să evacueze imediat locurile.
Dar manifestanţii au respins avertismentul, planând astfel ameninţarea unei noi confruntări violente. „Vom rămâne în Parcul Gezi în corturi, în saci de dormit, cu cântecele, cărţile, poeziile şi cu toate revendicările noastre”, a declarat unul dintre purtătorii lor de cuvânt, avocatul Can Atalay.
Sigur de susţinerea majorităţii turcilor, premierul a adoptat, de la începutul crizei, un ton foarte ferm împotriva manifestanţilor. Intrasigenţa de care a dat dovată i-a adus numeroase critici, mai ales din partea Uniunii Europene şi Statelor Unite, şi i-a afectat imaginea în străinătate.
Potrivit ultimului bilanţ publicat miercuri seara de sindicatul medicilor turci, manifestaţiile s-au soldat cu patru morţi, trei manifestanţi şi un poliţist, şi aproape 7.500 de răniţi, aproximativ 50 dintre ei aflându-se în stare gravă.
