Statele Unite vor aduce mai mulți militari în România față de efectivele existente în acest moment, iar această suplimentare de trupe se va realiza „pe baze rotaționale”, au precizat, luni, pentru România liberă”, surse politico – militare.
Rotirea (înlocuirea periodică) a acestor efective americane în România poate permite ca, oficial, locul lor de dislocare să nu fie declarat drept o bază americană permanentă, pentru a nu oferi Rusiei un pretext de a acuza din nou SUA sau NATO că întăresc militarizarea Flancului Estic al NATO.
Totuși, chiar și în acest moment, practic, Statele Unite au deja o bază permanentă în România – cea de la Mihail Kogălniceau (județul Constanța), ne-au explicat sursele citate, chiar dacă, în general, această bază servește la tranzitul forțelor SUA spre Orientul Mijlociu sau dinspre Orientul Mijlociu spre Europa Occidentală – deci nu la cazarea permanentă de militari americani.
Dintre statele est-europene, Polonia este cea care a cerut public Statelor Unite să înființeze o bază americană permanentă pe teritoriul ei, ca o contramăsură față de politica agresivă a Rusiei. Răspunsul Administrației Trump a fost acela că o parte dintre cei aproape 10.000 de militari americani retrași din Germania vor fi mutați în Polonia. De asemenea, o altă parte a acestor militari ar putea veni în România, au sugerat responsabili americani, fără a indica însă un termen clar sau un efectiv numeric exact.
Probabil că această mutare de militari americani din Germania în România va avea loc în anul 2021, iar momentul exact va fi o decizie pur militară – au explicat sursele consultate de “România liberă”.
Un element de incertitudine este însă legat de rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA. Scenariul prezentat mai sus este valabil dacă Donald Trump obține un nou mandat la Casa Albă – știut fiind că actualul șef al statului a insistat pentru retragerea de trupe americane din Germania (decizie pe care alți politicieni au criticat-o). Dacă alegerile din noiembrie 2020 le va câștiga Joe Biden, este posibil ca proiectul de translatare spre est a trupelor americane din Germania să sufere modificări.
“Rusia și-a integrat ferm arsenalul nuclear în strategia sa militară. Rusia a amplasat rachete nucleare în Kaliningrad, la doar 500 de kilometri de Berlin. A amenințat aliați precum Danemarca, Polonia și România cu atacuri nucleare”
Jens Stoltenberg,
Secretar general al NATO
“Riscuri la adresa securității naționale a României din punct de vedere al unor riscuri iminente nu există. Articolul 5 e activ, pledoaria pe care România o face în mod credibil la nivelul Alianței pentru a avea o prezență mai robustă și o arhitectură coerentă de apărare și descurajare își produce roadele”
Mircea Geoană,
Secretar general adjunct al NATO
Când se va produce suplimentarea trupelor NATO de pe teritoriul României?
Nu există un calendar oficial despre o asemenea suplimentare în România, dar se poate lua ca referință situația din Polonia, unde NATO va aduce 2000 de militari în plus și o întreagă escadrilă formată din 16 avioane de luptă F-16.
Cât de expusă este România în fața unei eventuale agresiuni din partea Rusiei?
Principala garanție de securitate pentru România este prezența militarilor americani pe teritoriul ei, care numără, în prezent, sub o mie de oameni. Acestora li se adaugă nave și aeronave din alte țări NATO care vin, periodic, în zona Mării Negre.
Dezbateri pe tema situației politico – militare din jurul Mării Negre, mai ales în ceea ce privește rolul României, au avut loc, luni, la București, într-o conferință prilejuită de lansarea unei cărți de specialitate: “The Geopolitical Black Sea Enciclopaedia”.
Volumul a fost coordonat de prof. univ. dr. Dan Dungaciu.
La acțiunea de lansare a volumului, organizată la Academia Română, alături de autor s-au aflat Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, Constantin Dudu Ionescu, consilier de stat în cadrul Departamentului Securităţii Naţionale al Președinției, Andrew Noble, ambasadorul Marii Britanii la București, precum și academicienii Răzvan Theodorescu și Victor Voicu, ambii fiind vicepreședinți ai Academiei Române.
La rândul lui, ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, a adresat participanților la această acțiune un mesaj online, formulat în termeni oarecum codificați: “Istoria ne-a arătat că, atunci când zona Mării Negre nu beneficiază de suficientă atenție, lucrurile se desfășoară într-un mod mecanic. Aș vrea ca pe viitor această mecanică să nu se repete – cel puțin nu în ceea ce privește România”. Mesajul ambasadorului Mihalache poate fi interpretat drept o aluzie la ocuparea brutală de către Rusia a peninsulei Crimeea – teritoriu al Ucrainei, ocupație care a început în anul 2016 și care continuă, fără ca statele democratice să mai poată contracara această stare de lucruri.
Indicii despre planul președintelui Donald Trump de a repoziționa trupele americane în Europa, inclusiv pe cele din Germania, datează de cel puțin doi ani.
Astfel, în anul 2018, Pentagonul a evitat să confirme existența unui proiect referitor la mutarea trupelor americane din Germania, dar a precizat că se fac periodic analize de tip costuri-beneficii în privința poziționării trupelor. Întrucât principalele amenințări împotriva NATO vin din est (Rusia) și sud-est (Orientul Mijlociu), este evident că mutarea trupelor din Germania în România devine o ipoteză demnă de luat în calcul.
