Mulți ar fi spus că nu este posibil un buget mai mic decât cel de anul precedent, la Educație, însă Guvernul Florin Cîțu ne-a demonstrat că imposibilul devine posibil.
În 2020, am avut 2,72% din PIB, în timp ce, în acest an, avem doar 2,55%.
În aceste condiții, declarația ministrului Sorin Cîmpeanu, de la preluarea mandatului, conform căreia acesta speră să se ajungă la un buget de 6% din PIB, în patru ani, pare amuzantă.
Într-adevăr, avem speranțe că poate fi și depășit acest procent, dacă vom aduna bugetele pe patru ani.
Chiar și în această situație, de la Ministerul Educației ni se transmite mult optimism: sunt cei mai mulți bani alocați bugetului efectiv pentru învățământ, din ultimii zece ani, chiar în contextul tăierilor de cheltuieli pentru majorărri salariale și vouchere de vacanță.
Am înțeles că se încearcă întinderea bugetului, ca să pară mai mare, dar există pericolul ca, trăgând prea mult de el, să se rupă.
De la minister ni se transmite că vor fi alocați mai mulți bani pentru pregătirea profesorilor, fiind cunoscute problemele întâmpinate în timpul cursurilor online.
Întrebarea firească este: ce profesori vor mai fi dispuși să participe la cursuri de pregătire, în condițiile în care, de doi ani le refuzi majorările salariale, acum, le iei banii de concediu și sunt nevoiți să muncească și pentru recuperarea pierderilor în procesul educațional?
Am reținut declarația premierului Florin Cîțu, care spunea că “în lumea asta, nimic nu e gratis”.
Nu același lucru se pare că gândește șeful Executivului și despre Educație, care, aparent, ar trebui să funcționeze și fără bani.
Unica parte pozitivă: bani pentru bursele elevilor, de la Ministerul Educației.
De fapt, un os aruncat de premier primarilor, ca aceștia să nu mai latre.
