Gazele rusesti, pompate din nou cu spor de Gazprom spre beneficiarii europeni – cu exceptia Ucrainei si Republicii Moldova -, n-au putut risipi ingrijorarea asternuta pe batranul continent dupa demonstratia de forta a Moscovei. Criza ruso-ucraineana continua, antrenand si cresterea pretului petrolului. Dar si a temerilor ca asistam, de fapt, nu atat la un „razboi al gazului”, cat la un nou razboi rece.
Comisia Europeana a cerut ieri insistent Moscovei si Kievului sa revina la negocierile pentru stingerea diferendului. Solicitarea nu a ramas fara ecou, caci aseara era asteptata la Moscova o delegatie a companiei ucrainene Naftogaz.
Targuiala Gazprom-Naftogaz nu reincepe insa sub auspicii bune. Rusii ii acuza in continuare pe ucraineni ca le fura din gazul destinat Europei. Dupa ce presedintele ucrainean Viktor Iuscenko a cerut luni Uniunii Europene sprijin in disputa cu Moscova, ieri a fost randul rusilor sa faca un demers similar. Premierul Mihail Fradkov a solicitat oficial Uniunii sa faca presiuni asupra Ucrainei in vederea incetarii sustragerilor de gaz.
„Ucraina continua sa fure gaz”, a spus-o fara ocolisuri purtatorul de cuvant al Gazprom, Serghei Kuprianov, mentionand cantitatea de 118,7 milioane de metri cubi „evaporata” luni. El a adaugat ca gigantul rus „compenseaza aceste deturnari ilegale de gaz, dar nu o va putea face la nesfarsit”. In replica, purtatorul de cuvant al Naftogaz a calificat drept „minciuni” acuzatiile Gazprom. Dar rusii au tinut-o pe-a lor, venind chiar cu propunerea ca negocierile cu ucrainenii sa se desfasoare in direct si la o ora de varf, la televiziunile rusesti ori europene.
Urca pretul petrolului
Cearta a inflamat pretul titeiului la bursa. La New York, barilul a urcat la orele pranzului cu 21 de centi, pana la nivelul de 61,25 dolari, in timp ce la Londra cotatiile au crescut pentru aceeasi cantitate cu 37 de centi, pana la 59,35 dolari. In opinia analistilor, investitorii se tem de perturbarile care pot reaparea in transportul gazelor rusesti spre Europa de Vest. Totusi, brokerii se asteapta ca diferendul ruso-ucrainean sa inceteze destul de repede, in circa zece zile.
„Noul razboi rece”
Criza gazului nu va avea consecinte majore pe termen scurt pentru Moscova, dar va determina tarile occidentale sa caute modalitati de a-si reduce, pe viitor, dependenta fata de Rusia in ceea ce priveste energia, apreciaza analistii rusi. Deja premierul polonez Kazimierz Marcinkiewicz a sesizat procuratura in vederea unei anchete privind motivele pentru care nu a fost incheiat un contract de furnizare a gazului cu Norvegia, fiind preferata Rusia. Oficialul de la Varsovia vrea sa fie, de asemenea, analizate contractele nefavorabile Poloniei incheiate cu Rusia in anii trecuti. Pentru importul de gaze din Norvegia va fi construit un terminal portuar, costul acestuia fiind mai mic decat efectele unui eventual santaj cu gazul din partea Moscovei, a subliniat Marcinkiewicz.
Presa europeana a reactionat in aceiasi termeni. Gazele sunt „arma politica” a Moscovei in „noul razboi rece”, considera ziarul britanic „The Times”, care adauga ca lectia pe care trebuie sa o invete Europa este ca „resursele sale energetice nu trebuie sa depinda niciodata de Rusia”. Un alt ziar, „Daily Telegraph”, vorbeste despre „o revansa economica impotriva unei foste republici sovietice care a indraznit sa priveasca spre Europa de Vest”. „Putin pune Europa in dificultate”, titra cotidianul francez „Le Figaro”, in vreme ce „La Tribune” afirma, tot pe prima pagina: „Europa, ostatica in razboiul gazului rusesc”. Ziarul german „Suddeutsche Zeitung” remarca faptul ca „daca in prezent victima este Ucraina, nimeni nu poate spune ca Europa de Vest nu va fi afectata”. Iar „Die Welt” recomanda autoritatilor germane sa caute alte surse de energie, precum biogazul sau energia nucleara, pentru a scapa de monopolul Gazprom.
