Crizele energetice pe care le-a traversat lumea in ultimii ani au transformat energia produsa din surse regenerabile (SRE) intr-o mare provocare pentru inceputul mileniului trei. Pana la finele anului 2010 tara noastra si-a propus ca ponderea energiei provenite din surse regenerabile in totalul consumului sa reprezinte nu mai putin de 33%.
Pentru a facilita producerea acestui gen de energie, a fost pus la punct un cadru special, bazat pe sistemul cotelor obligatorii combinat cu sistemul de comercializare a certificatelor verzi. Pe scurt, sistemul cotelor obligatorii este definit ca fiind un mecanism de promovare a energiei electrice din surse regenerabile de energie prin achizitia de catre furnizori a unor cote obligatorii de energie electrica produsa din aceste surse in vederea vanzarii catre consumatorii deserviti, spune Corneliu Radulescu, vicepresedintele Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei (ARCE). In Romania beneficiaza de sistemul de promovare a SRE energia electrica produsa din surse eoliene, solare, geotermale, din biomasa, din energia valurilor, precum si energia electrica produsa in centralele hidroelectrice cu o putere instalata mai mica sau egala cu 10 MW, pusa in functiune sau modernizata incepand cu anul 2004.
Cote obligatorii pana in 2012
Pentru fiecare an, incepand cu 2005 si pana in 2012, inclusiv, au fost stabilite prin lege cote obligatorii de SRE pe care producatorii de energie electrica trebuie sa le furnizeze consumatorilor deserviti.
Pentru fiecare MWh de energie electrica provenit din surse regenerabile, producatorii primesc de la Operatorul de Transport si Sistem cate un certificat verde. Acestea pot fi tranzactionate, incepand cu luna noiembrie a anului trecut, pe piata certificatelor verzi la preturi cuprinse intre limitele legal stabilite de 24-42 euro/certificat. Ele au teoretic valabilitate nelimitata si se pot tranzactiona distinct de energia electrica asociata, pe o piata a contractelor bilaterale sau pe piata centralizata de certificate verzi. Toti furnizorii sunt obligati sa cumpere certificate verzi de pe piata in cazul in care nu-si onoreaza obligatiile, in caz contrar fiind penalizati.
Pentru fiecare certificat neachizitionat, penalizarea este de 63 euro, in perioada 2005-2007, si de 84 euro dupa 1 ianuarie 2008. Sumele provenite din neindeplinirea cotelor sunt destinate producatorilor de SRE.
Deficientele sistemului
Varianta de promovare adoptata de tara noastra pentru energia din surse regenerabile are o serie de hibe care nu pot fi trecute cu vedere. In primul rand, acest mecanism poate deveni eficient din punctul de vedere al costurilor daca exista pe piata un surplus de SRE, iar in cazul unei penurii, daca se aplica penalitati, ele se vor regasi in preturi. Pe de alta parte, se poate aduce in discutie si siguranta investitorilor in cazul in care preturile variaza foarte mult pe piata. Fluctuatiile depind foarte mult de modul in care a fost creat sistemul de tranzactionare, singura masura asiguratorie ramanand contractele pe termen lung, forward sau futures. Cea de-a doua varianta pentru promovarea energiei din surse regenerabile este cea a sistemului de preturi fixe (feed in tariff), pentru care a optat cea mai mare parte a tarilor Uniunii Europene. In acest caz tariful poate fi reglementat, iar costurile se pot distribui pe toti consumatorii, ceea ce o face suportabila pe termen lung.
Energia electrica produsa din surse regenerabile este mult mai scumpa decat cea obisnuita. Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei sustine ca in primul an influenta ei in pretul final nu va fi mai mare de 1%, insa in 2010 se va ajunge la 2 euro/MWh. Potrivit programului stabilit, ponderea in consumul energetic national brut a SRE trebuie sa ajunga la 33% in 2010.
