Initiativa PSD de a utiliza situatia sinistratilor de la Cosmesti ca argument forte pentru sustinerea motiunii „Nepasarea”, a esuat nu doar la votul din Parlament, ci si dupa verificarea situatiei unora dintre sinistrati. In conditiile in care, desi au primit materiale de la guvern, 458 dintre sinistratii din judetul Galati intarzie reconstruirea caselor, iar tot statul sa le asigure si un adapost pentru iarna, tema de discutie nu mai are legatura cu politica, ci cu alta „motiune”: „Nepasarea romanului cea de toate zilele”!
Manipularea de catre PSD a sinistratilor din Cosmesti Vale
„S-a procedat ca in vremuri de mult apuse, prin folosirea acelui grup de presiune. Eu nu contest ca la Cosmesti oamenii au probleme, dar nu este corect cum s-a procedat”, ne-a declarat prefectul Galatiului, Mihai Capra, in legatura cu organizarea deplasarii la Bucuresti a unui grup de 50 de sinistrati din Cosmesti Vale, prin care PSD a intentionat „sensibilizarea” opiniei publice cu prilejul discutarii in Parlament a motiunii „Nepasarea”. Asa cum a promis ministrul Laszlo Borbely, un reprezentant al ministerului, impreuna cu cei ai Prefecturii Galati, a verificat situatiile celor ce au participat la aceasta deplasare plangandu-se ca nu au primit sprijinul promis de guvern. Rezultatele acestei verificari sunt diferite de ceea ce sustineau pe holurile Parlamentului unii dintre sinistrati: Coroiu Georgeta, sotia lui Coroiu Gheorghe, nu ar avea motive sa se planga pentru ca locuinta va fi construita de compania Orange, iar, in conditiile in care casa este in stadiu de avansat de executie, nu este nici un motiv sa se creada ca nu ar putea fi terminata la termenul promis, 31 octombrie. Mihai Elena a primit 105 saci, adica aproximativ 5 tone de ciment, pentru reconstructia casei. Exista si „situatii ciudate”: sotii Craciun Maria si Craciun Ionel spun ca nu au fost la Bucuresti, dar au dat buletinele de identitate cuiva de la PSD. „Este mai mult decat regretabil ca s-a ajuns aici”, concluzioneaza prefectul Galatiului, Mihai Capra.
Distribuirea materialelor de constructii, in grafic
Sinistratii care vor sa-si reconstruiasca locuintele au materialele necesare pentru fundatii si ridicarea zidurilor. Stadiul distribuirii materialelor de constructii puse la dispozitie de guvern, pentru toate cele 801 locuinte care trebuie reconstruite in localitatile sinistrate din judetul Galati, este in grafic, daca se tine cont de etapele reconstruirii caselor: fundatia, ridicarea zidurilor, construirea acoperisului si la final, montarea lemnariei. Din cele 4.085 tone de ciment, au fost distribuite 3.965 tone, adica 97%. Din 566 tone de fier beton, au fost distribuite 509 tone, iar din cei 5.526 mc de lemn pentru acoperisuri au fost distribuiti 1.106 mc. In plus, guvernul a luat decizia de a pune si la dispozitia celor carora locuintele le-au fost afectate de inundatii in procent de sub 50%, materialele cu care sa efectueze reparatiile la case: cate 500 kg de ciment, 125 kg var si 20 kg de plasa rabit. Prefectul Galatiului admite ca exista si situatii in care nemultumirile unora dintre sinistrati sunt de inteles: „Unul poate a avut o casa cu 8 camere, din care apele au distrus 4 camere si a ramas cu 4 camere, iar la evaluare casa a fost considerata ca fiind distrusa in proportie de 50%. Altul poate a avut o casa formata dintr-o singura camera, ce a fost considerata ca fiind distrusa 100%.
Cel de-al doilea primeste mai mult, primul mai putin, desi pagubele suportate au fost mai mari, iar de aici pot aparea unele nemultumiri. Dar daca asa s-a hotarat, asa vom proceda”.
Pentru 458 de sinistrati, adaposturi „mura-n gura”
Desi au primit materialele de constructii, o parte dintre sinistrati nu au inceput sa-si reconstruiasca locuintele, sau au facut-o prea lent. „Cand l-am intrebat de ce nu a inceput turnarea fundatiei, unul dintre sinistrati mi-a raspuns ca nu i s-au pus la dispozitie scanduri pentru cofraj. In curte avea destule scanduri de la casa veche. Oricum, scandurile pe care i le oferim noi sunt bune pentru acoperis, ar fi pacat sa le strice la cofraj”, declara prefectul Mihai Capra. Mai sunt insa si alti sinistrati care au vandut materialele de constructie imediat dupa ce le-au primit. Pe cei 458 venirea iernii ii va gasi fara un adapost deasupra capului. Conform statisticilor intocmite de primariile din localitatile sinistrate si centralizate la Prefectura Galati, in aceasta situatie se vor gasi 143 de familii, adica 458 de persoane, pentru a caror gazduire ar fi necesare 97 de camere. La Cosmesti se afla in aceasta situatie 11 familii, cu 36 de persoane, pentru care sunt necesare 15 camere, la Umbraresti 30 de familii, cu 50 de persoane, pentru care sunt necesare 20 de camere, iar la Tudor Vladimirescu este vorba de 10 familii, cu 16 persoane, pentru care trebuie 12 camere. Gasirea adaposturilor pentru cei 458 de sinistrati reprezinta o problema pentru care nu a fost gasita inca o solutie. Una dintre variantele vehiculate este cazarea lor in spatiul unui fost centru de plasament de la Nicoresti, dar trebuie ca si sinistratii sa fie de acord: „De la Nicoresti avem o oferta. Depinde, insa, daca si oamenii acestia vor fi de acord sa se mute acolo, cu catel, cu purcel”, spune prefectul Galatiului.
Rromii din Ivesti, greu de multumit
Din cei 458 de sinistrati carora statul le-a oferit si materiale de constructii, dar va trebui sa le ofere si un adapost pentru iarna, situatia cea mai dificila in gasirea unei rezolvari este cea a rromilor de la Ivesti, unde trebuie gasit adapost pentru 44 de familii, cu 192 de persoane, pentru a caror gazduire sunt necesare 50 de camere. Este luata in calcul si varianta cazarii lor in locuinte modulare, aduse din import. Atunci cand s-a vorbit prima oara de o asemenea solutie, romii din Ivesti au refuzat-o vehement, spunand ca prefera materialele de constructii oferite de guvern pentru a-si reconstrui casele. Acum, dupa ce au obtinut materialele de constructii, iar o parte dintre ei le-au si vandut, tot statul este cel care trebuie sa le ofere un acoperis deasupra capului. De fapt, nu este pentru prima oara cand grupul rromilor din Ivesti le da dureri de cap autoritatilor locale. Imediat dupa ce apele Siretului le-au distrus casele, grupul de rromi a fost cazat la Spitalul din Ivesti, pe care l-au devastat. Au fost mutati la un Agromec din zona, unde s-a intamplat acelasi lucru; ba, mai mult, proprietarul Agromecului a avut prilejul sa regrete gestul umanitar, pentru ca s-a trezit ca i-au mai si fost furate mai multe bunuri.