Guvernul a aprobat Legea privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se asigură transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2022/2041 din 19 octombrie 2022 a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, a anunat astăzi Ministerul Muncii, într-un comunicat.
Proiectul de lege urmează să fie supus adoptării de către Parlamentul României în regim de urgență, se mai mențioenază în comunicat. Transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană are ca termen limită data de 15 noiembrie 2024, scrie Termene.
Proiectul este contestat de Blocul Național Sindical
Proiectul de lege privind introducerea salariului minim adecvat, pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii, este contestat de Blocul Național Sindical ai cărui reprezentanți susțin că documentul nu respectă recomandările Comisiei Europene (CE). Mai precis, de prevederile acestuia nu ar urma să beneficieze toate persoanele active în câmpul muncii, ceea ce este contrar cerințelor CE.
Documentul stipulează că de salariul minim brut la nivel național ar urma să beneficieze și persoanele care desfășoară o activitate pe baza unui contract definit de o lege specială. Însă, Blocul Național Sindical consideră că prevederea nu se referă la toți cei activi în câmpul muncii.
Raporturile de muncă definite de legile speciale
Astfel, amendamentul din proiect care completează art. 278 din Codul Muncii prevede că: ”În cazul raporturilor juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, reglementate prin legi speciale, angajatorul are obligația de a stabili și garanta în plată un salariu de bază/remunerație, în conformitate cu prevederile art. 160 alin. (2), al cărui nivel nu poate fi mai mic decât cel al salariului de bază minim brut orar stabilit prin hotărârea Guvernului conform prevederilor art. 164 alin. (1) și alin. (11) sau prin contractul colectiv de muncă aplicabil, cu excepția indemnizației pentru internship, acordată în condițiile Legii nr. 176/2018 privind internshipul, cu modificările și completările ulterioare”, arată analiza Termene.
Despre ce tip de raporturi de muncă este vorba? Conform expunerii de motive, categoriile menționate includ persoanele care își desfășoară activitatea în baza unui raport de muncă cu caracter special, cum ar fi ”un contract de mandat, contract de management, contract de activitate sportivă” – acestea fiind doar câteva exemple.
„Aceste legi speciale stabileau niște categorii pentru care remunerația era decisă arbitrar și nu potrivit prevederilor Codului Muncii. În afara celor menționate deja în expunerea de motive există și categoria lucrător cultural, care de asemenea nu este acoperită de prevederile Codului Muncii”, a explicat pentru termene.ro Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical.
BNS critică proiectul de lege
Acesta a precizat că BNS nu este de acord cu forma actuală a proiectului de lege și a trimis Consiliului Economic și Social un punct de vedere care critică draftul tocmai pentru faptul că nu introduce și nu definește noțiunea de lucrător așa încât toate persoanele care prestează o anumită activitate, în baza oricărui tip de contract, să fie acoperite de prevederile legii.
În punctul de vedere al BNS se menționează că din textul de lege nu rezultă în ce măsură ”obligativitatea salariului minim se împune și altor lucrători în afara celor care au contract individual de muncă”. Totodată, BNS atrage atenția că din textul proiectului ”nu rezultă clar obligații procedurale și garanții legale care să garanteze aplicarea unui salariu minim conform dispozițiilor directivei”.
”Intenția Guvernului este de a aproba acest proiect pe repede înainte, dar dacă acest lucru se întâmplă vrem să sesizăm Comisia Europeană și să promovăm un alt proiect care transpune întocmai cerințele executivului comunitar”, a mai spus Dumitru Costin.
Draftul Legii privind stabilirea salariilor minime adecvate, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost pus în dezbatere publică pe 11 iunie, iar 20 iunie este ultima zi în care se pot transmite propuneri.
Ce mai prevede proiectul
Inițiativa propune și o definiție a salariului minim de bază.
Proiectul de lege amendează art. 160 din Codul Muncii stabilind că: „salariul de bază reprezintă componenta fixă a remunerației brute plătite unui salariat pentru munca pe care o prestează pe parcursul unei luni calendaristice, în care nu sunt incluse sporurile, indemnizațiile și alte adaosuri”, în timp ce „Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri”.
Salariul minim brut trebuie actualizat o dată pe an
De asemenea, proiectul modifică și completează articolul 164 din Codul Muncii, după cum urmează:
„(1) Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național, cu actualizarea periodică o dată pe an. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat”.
Angajatul poate fi plătit cu salariul minim cel mult 24 de luni
Draftul de act normativ reamintește totodată că nivelul orientativ al salariului minim trebuie să fie de circa 50-52% din salariul mediu brut și că un angajat poate fi plătit cu salariul minim timp de cel mult 24 de luni.
Astfel, prin amendamentele la art. 164 se stabilește că „salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin hotărârea Guvernului poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta este plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dar fără a diminua valoarea netă anterioară a acestuia”.
Aceleași amendamente prevăd că, „prin hotărâre a Guvernului se poate stabili o majorare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut la alin. (1), diferențiat pe criteriile nivelului de studii și al vechimii în muncă”.
Rata de acoperire a negocierilor colective trebuie să ajungă către 80%
În proiect se menționează totodată că salariul minim trebuie stabilit în urma negocierilor colective, ținta fiind ca rata de acoperire a acestora la nivel național să ajungă la circa 80%. Potrivit expunerii de motive, în România, „ponderea salariaților din mediul privat acoperiți de protecția și clauzele mai favorabile de drepturi ale contractelor colective de muncă era conform ultimelor date EUROSTAT sub 20%”.
Amendamentele aduse articolul 230 al Codului Muncii stipulează:
„Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, se aprobă un plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective, cu termene și măsuri în favoarea creșterii progresive a acoperirii negocierilor colective pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai ale salariaților. Planul de acțiune se stabilește cu consultarea și/sau în acord cu partenerii sociali în Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social și se revizuiește periodic sau cel puțin o dată la cinci ani, pentru susținerea creșterii nivelului ratei de acoperire a negocierilor colective în plan național către valoarea de 80%”.
Amenzi de până la 200.000 de lei
Inițiativa de act normativ completează și prevederile art. 260 al Codului Muncii, referitoare la amenzile aplicabile celor care nu respectă cerințele privind salariul minim, după cum urmează:
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
