Legea 56 / 2019, aprobată de Parlamentul României la data de 1 aprilie, aduce noi modificări la Legea Educației Naționale, a cărei primă variantă fusese emisă în anul 2011.
Astfel, potrivit Legii 56, “învățământul general obligatoriu” include, în România, “învățământul primar, învățământul gimnazial și primii doi ani ai învățământului secundar superior”. De asemenea, tot potrivit Legii 56 / 2019, acești primi doi ani ai învățământului secundar superior, care ar corespunde actualelor clase a IX-a și a X-a, devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020. Până la același moment devine obligatorie și grupa mare din învățământul preșcolar.
Legea 56 nu precizează dacă noile obligații se vor aplica și elevilor care au început școala înainte de publicarea acestor modificări.
Învățământ obligatoriu de la cinci la 16 ani
În mod cert, cu începere din anul 2020, copiii vor frecventa obligatoriu grupa mare de la grădiniță și apoi vor fi cuprinși în diferite forme de școlarizare până la nivelul actualei clase a X-a. Cu alte cuvinte, învățământul va fi obligatoriu de pe la 5 ani până pe la 16 ani.
Același act normativ indică momentele din care devin obligatorii grupa mijlocie și grupa mică de la grădiniță. Astfel, grupa mijlocie devine obligatorie “până cel târziu în anul 2023”, iar grupa mică devine obligatorie “până în anul 2030”.
La începutul anului școlar curent, 2018 – 2019, învățământul era obligatoriu din clasa pregătitoare („clasa 0”) până în clasa a X-a.
Rămâne de văzut cum vor fi aplicate aceste noi modificări ale Legii Educației, în condițiile în care, în marile orașe, există un deficit de locuri la grădiniță, iar în multe localități din mediul rural nu există grădinițe deloc.
„Aceste modificări impun autorităţilor elaborarea unei strategii cu aplicare imediată, prin care să fie rezolvate o serie de probleme cu care se confruntă sistemul de învăţământ. În primul rând, trebuie găsite soluţii pentru o problemă care trenează de ani de zile: deficitul locurilor la grădiniţă. Numai în Bucureşti există un deficit de 7.000 de locuri. În plus, numărul cadrelor didactice din învăţământul preşcolar este insuficient. Sunt multe situaţii în care educatoarele sunt nevoite să lucreze cu grupe de preşcolari supradimensionate”, avertizează Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ.
