Ferma Vieții din Homorâciu este o așezare, deja o comunitate, unde de patru ani „se dă viață” visurilor și „se face viața mai bună” oaspeților ei.
Cei care vor să ajungă și să evadeze din rutina zilnică au aici cea mai bună șansă să o facă. Cum ieși din DN1A și mergi doar câteva sute de metri pe drumul județean către mânăstirea Crasna, un loc desprins parcă dintr-un film despre viața la poalele Alpilor apare pe stânga. Este fix ceea ce trebuie pentru relaxare și deconectare, acesta fiind „bine ascuns” de pâlcurile de copaci ce-l străjuie.
Monica Cristea și soțul ei, Cosmin, sunt cei care se ocupă de această așezare.
Câteva zeci de rulote sunt parcate aici, oamenii sărbătoresc vacanța de 1 Mai și de Paști, fix în mijlocul naturii, la poalele munților Ciucaș. Gazdele sunt foarte atente la tot ce se întâmplă și au grijă ca toți musafirii lor să se simtă bine și să nu le lipsească nimic.
Oamenii care vor să fie tot una cu natura sunt publicul de seamă al Fermei Vieții
„ Ideea „Fermei Vieții” din Homorâciu a luat naștere din dorința de a aduce laolaltă oameni care iubesc natura, lucrurile simple și din dorința de a crea o comunitate de oameni care simt ca noi. Comunitatea s-a creat, deja oamenii care iubesc locul acesta aduc alți oameni.
Vin oameni iubitori de natură, vin oameni care vor să-și petreacă timpul în natură și să aibă acces la lucruri simple, vor să mânânce o pâine caldă (n.r. doamna de acolo, un chioșc din curte, va face acum pâine) .Vin oameni care nu vor neapărat doar să mănânce și atât, vin oameni care vor o experiență. Vor să olărească, vor să se plimbe cu căruța, vor să frământe pâinea, vor să țeasă în război. Vor să facă lucruri pe care bunicii noștri le făceau”, ne transmite Monica.
Așezarea a împlinit patru ani de când își încântă oaspeții, de la prima ediție a festivalului „ Ferma Vieții”
„ Conceptul „ Ferma Vieții” este de patru ani aici. Suntem una cu natura și, practic, acum patru ani, la prima ediție a Festivalului Vieții, ne-am dat seama că este un loc despre oameni și cu oameni. Nu putem face nimic fără oameni, oamenii dau valoare vieții noastre.
Festivalul Vieții a fost organizat prima dată aici cu 300 de prieteni, prieteni care și-au adus prietenii. A fost invitat Gheorghe Gheorghiu, ne-a cântat, dar și Raluca Diaconu, o interpretă de muzică populară din zonă. A plouat în ziua respectivă. Era vară, ultimul weekend din luna august. Am dansat în ploaie. Ne-am bucurat de natură și de tot ce înseamnă ea.
Apoi au venit și alte idei de evenimente. Am vrut să creăm evenimente socio-culturale care să adune oamenii. Mergem foarte mult pe ideea de a aduce aici oamenii care au copii, care doresc ca timpul lor să fie petrecut în natură. Am investit continuu în a dezvolta ateliere pentru copii și pentru părinți”, își amintește gazda, Monica, despre primii ani ai acestui proiect.
Cea mai bună publicitate a locului este „bucuria” și „ nostalgia” celor care au petrecut deja un timp aici
„ Cei care vin aici rămân cu nostalgia reîntoarcerii, cu bucuria reală că au trăit o experiență frumoasă și vorbesc despre noi. Credem că este cea mai bună publicitate.
Revin în același an, vin pentru că aici este și camping, revin cu bucurie, revin cu prieteni care rezonează cu tot ceea ce se întâmplă aici. Cei care vin sunt din Ploiești, București, Constanța, Cluj, Buzău”, ne transmite Monica.
Conceptul este orientat și amenajat către grija și atenția pentru copii
„ Încercăm să creăm și în timpul verii activități, tabere de zi pentru copii. Anul trecut și acum doi ani am avut două tabere, iar anul acesta vom avea trei tabere. O tabără cu voluntari internaționali care vor crea ateliere pentru copii și două tabere cu activități în fermă, activități de gătit și activități de meșteșugărit”.
Dacian Cioloș, „eternul om nou” și „reformator” al politicii românești a fost la Homorâciu
„ Dintre personalitățile care au poposit la Ferma Vieții, Dacian Cioloș este cel care a participat la evenimentul Mutat la Țară Fest, prima ediție-august 2023, și s-a bucurat foarte tare de locație.
A avut o plăcere deosebită să vorbească cu toți artizanii, acolo în pădure, și-a cumpărat o ie, un cuțit, un topor. A fost foarte cald cu oamenii, foarte bucuros să vadă că tradiția nu a pierit și chiar a vorbit despre noi.
Foto Facebook Ferma la Homorâciu, aprilie 2024
Vin turiști străini, chiar la începutul lunii aprilie am avut trei indieni, oameni de afaceri de acolo care au venit să vadă cum e viața la țară. S-au plimbat cu căruța, au fost la o stână de oi, de aici, din apropiere, ne-au olărit, ne-au gătit mâncare indiană. A fost o experiență foarte frumoasă și pentru noi, și pentru ei.
Ei gătesc „slow”, foarte încet, noi ne grăbim. Am mâncat un orez cu legume atât de bun, gătit atât de încet, noi suntem mai rapizi”, își amintește Monica despre oaspeții de seamă ai locului.
Comunitatea locală este cea care beneficiază și ea de pe urma Fermei Vieții
„ Avem susținerea primăriei și cred că e normal acest lucru pentru că tot ce facem aici facem pentru comunitatea locală și nu numai.
Numai din comunitatea locală sunt cei cinci angajați ai fermei.
Am avut campingul deschis tot timpul anului pentru că vremea ne-a permis, nu a fost o iarnă grea, dar puternic e de la 1 Mai, atunci vin oamenii pentru că odată cu renașterea naturii oamenii ies în natură”, ne spune Monica Cristea.
La Ferma Vieții pot poposi în weekend de la câteva sute la câteva mii de oameni
„ De joi până duminică, într-un weekend fără evenimente, în jur de 500 de oameni ajung aici. La evenimente, în trei zile, au fost peste 6000 de oameni. Fiind și atât de generos terenul, 7 ha de teren…
Avem colaboratori care ne ajută cu mâncarea, aduc food-truckuri, cu fructe de mare, cu pește, mâncare asiatică, mâncare vegană, înghețată artizanală”, relatează Monica despre cum se desfășoară un weekend aici.
Ferma Vieții găzduiește mai multe rulote ale acelora care preferă această „ parcare naturală”
„ Aici este și un minihotel pentru rulote, pentru cei care nu au loc în orașe unde să le parcheze și atunci când vin să locuiască în rulotă stau pe terenul nostru.
Nu dorim urbanizarea locului, dorim să construim cât mai puțin, dorim să creăm cât mai multe facilități, oamenii să vină aici și să-i ținem în locație unde să fie cât mai multe activități. Ne gândim la un parc de aventură pentru copii. Deja sunt facilități pentru copii: tiroliana, trambulinele, căsuțele”, ne relatează Monica.
PUTEREA LUI ÎMPREUNĂ, deviza sub care se desfășoară orice activitate în camping
„ Motto-ul locului, dar și al Asociației Vieții, cea care gestionează proiectul, este COMUNTATEA ÎNTR-UN SINGUR SUFLET. Și cred că motto-ul, care nu este public, este PUTEREA LUI ÎMPREUNĂ, NUMAI ÎMPREUNĂ PUTEM REUȘI”, concluzionează Monica Cristea.
Ferma Vieții va găzdui ediția a 4-a a Festivalului Rulotismului din România ce se va desfășura în perioada 16-19 mai 2024
Festivalul este compus din două secțiuni, RV Meeting și Târgul de rulote, autorulote și accesorii.
La RV Meeting scopul este relaxarea, socializarea și petrecerea timpului în aer liber.
În toate țările cu industria de caravane pe roți(rulote) dezvoltată se organizează întâlniri între iubitorii de camping, de viața la rulotă, la camper sau la cort (inclusiv overlanding).
La Ferma Vieții se poate participa cu autorulota, rulota, campervan, cort pe mașina sau cort direct pe pământ, motocicliști, bicicliști, fiind loc pentru fiecare.
La târgul de rulote, Ferma Vieții devine locul unde se pot vinde sau cumpăra auto(rulote) la mâna a doua sau noi, piese și accesorii pentru camping și rulote, articole sportive.
Dacă vrei să îți cumperi o rulotă, autorulotă, un cort sau accesorii pentru camping dar nu știi ce să alegi, îți este greu să mergi în toate colțurile țării pentru a vedea câteva rulote, atunci în perioada 16-19 mai 2024, la Homorâciu ești la locul și la timpul potrivit. Tot aici poți să găsești și oferte de închiriere autorulote.
La RV FEST se poate negocia direct cu proprietarii de rulote, iar clientul este cel care face prețul pentru că negocierile se fac direct, față în față.
Homorâciu, o așezare cu o istorie aparte
Localitatea Homorâciu are o istorie îndelungată și a trecut prin multe încercări ale vremurilor
Cum nimic nu este întâmplător, localitatea prahoveană Homorâciu, unde este situată Ferma Vieții, are o istorie aparte, prima atestare documentară fiind la 1542, după registrele vigesimale ale Brașovului.
Foto Facebook Ferma la Homorâciu, aprilie 2024
Satul Homorâciu este amplasat în zona de deal a Carpaților de Curbură, în nordul județului Prahova, în bazinul superior al râului Teleajen. Acesta este străbătut de DN1A, la 100 km de București și pe linia Vălenii de Munte-Cheia, la 72 km de Brașov, pe vechiul traseu de legătură între Transilvania și Țara Românească, existent încă din timpul romanilor, urmele drumurilor pietruite fiind mărturie și azi.
Satul este situat pe o pantă însorită cuprinsă între platoul Podurilor Homorâciului cu o înălțime de 620 m, paralel cu râul Teleajănului și predominat de prezența Cetățuii având o înălțime de 710 m.
Numele satului are la bază radicalul maghiar ”hamar” (repede), în maghiara veche pronunțat ca homor + „ügy” (pârâu), în maghiara veche pronunțat ca îgi, însemnând ”pârâul repede”.
Urmele arheologice dovedesc că a fost o veche așezare încă din epoca bronzului, cu condiții naturale favorabile dezvoltării vieții oamenilor, iar în timp, a avut un deosebit rol administrativ fiind reședință a plaiului Teleajăn, iar după Regulamentul Organic reședință de plasă.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul era compus din cătunele Homorâciu-Ungureni și Homorâciu-Pământeni, ultimul fiind reședința comunei Homorâciurile, din care mai făceau parte satele Malul Vânăt, Cernești și Schiulești. Comuna avea 2289 de locuitori, o școală înființată în 1842 și frecventată de 100 de elevi (din care 3 fete), două mori (una pe Crasna și una pe Teleajen) și două biserici: una în Schiulești, înființată de locuitori în 1842 și una în Homorâciu, zidită în 1744 de căpitanul Iane și soția sa Anica. ,, Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul lui Dumnezeu si cu indemnul Duhului Sfant , facutu s a aceasta Sfanta Biserica din temelia ei, de dumnealui capitan Iani, cu sotia sa Anita , fata dumnealui Nicolau Tangarofa in zilele Prea Innaltatului Domn Mihail Racovitza Voievoda ca sa fie dumnealor de pomenire. Leat 1744”
Din anul 1968 prin reorganizarea teritorială, comuna a fost desființată, iar satul Homorâciu, împreună cu celelalte așezări ale comunei, a devenit sat al comunei Izvoarele.
Nefiind o zonă colectivizată, tradițiile locului au fost puțin afectate, atât în organizarea gospodăriilor, a arhitecturii locale, a vieții cotidiene, cât și a obiceiurilor tradiționale.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!