Părintele Ciprian Mega din Oradea s-a bucurat de un tur de forță la Moscova, grație ultimei sale producții cinematografice “21 de rubini.” Marele om de film Nikita Mihalkov i-a mijlocit curajosului om de cultură român intrarea în festivalul BRICS al filmelor. Criticându-l pe vicepreședintele Consiliului de Stat al Federației Ruse, Dimitri Medvedev, în conferința de presă, pentru alegația sa: „românii nu sunt o națiune ci un mod de viață,” regizorul filmului «21 de rubini» s-a trezit invitat de către premier la o cină, împreună cu soția. Pentru ca totul să meargă „zeiss,” la Ceremonia de Gală, un consilier al președintelului Federației Ruse, Vladimir Putin i-a adresat părintelui Ciprian Mega invitația pentru o audiență privată la Kremlin. Nici dacă le așeza Dumnezeu cu mâna, nu ieșea o așa o potrivire de evenimente în viața familiei Mega.
De la un loc la festival, la o primire triumfală la cel mai înalt nivel, e ceva ce transcede universul nostru de înțelegere.
Întâlniri de nivel zero, mijlocite de Konstantin Malofeev, finanțatorul partidelor eurosceptice din Europa
Se pare că maestrul de ceremonii al vizitei triumfătoare a echipei Mega (venerabilul actor Dorel Vișan a participat și el) a fost omul de afaceri și susținător al lui Putin, Konstantin Malofeev!
Poate că Ciprian Mega este fericitul posesor al unei veritabile poziții de sol de pace, fără a fi investit cu un astfel de mandat de către statul român. Sau a interpretat, fără să vrea, partitura propagandei ruse, nu știm.
Momentul ales de Kremlin de a transmite românilor un mesaj cu trei piloni, prin intermediul unui preot-regizor, pare uluitor, dar și pragmatic. Sigur că evenimentul face parte dintr-o strategie mai amplă. Nu cădem pradă extazului…
Cine să se îndoiască de mărturiile unui cleric?
Arta e cel mai bun mijloc de pace. Sau – de ce nu? – de căutare a celei din urmă.
Filmul părintelui Ciprian Mega este o frescă a României de la sfârșitul mileniului II și începuturile mileniului III. Hegemonul se decide să antreneze democrația danubiano-pontică, prin intermediul justiției. Trimite un delegat, un texan pur sânge, dar cu nume universalist Mickey Mondovanis (jucat de Mikey Rourke), petrecăreț, dar vigilent. Împreună cu trimisul Europei – italianca Nicoleta Dellachese, decide că procurorul general va fi Nina Lucreția Ciofu, combinată cu Iurie Adamasiev, de origine rusă.
Americanul este preocupat doar ca omul lor să nu aibă legături cu Moscova. De fapt, Iurie și zice în film că ”limba rusă ar trebui învățată, doar ca să știi cum să-l înjuri pe Putin.”
citește și: Ce poți face în cea mai lungă vacanță școlară?
Filmul este o pastișă a vremurilor cele noi ale anticorupției. Sunt puse sub reflectoare doar două elemente din organismul social: Biserica și administrația locală. Primarul „Burducea – care pupă crucea” este la al enșpelea mandat, dedulcit de la toate (un rol excepțional jucat de Dorel Vișan) și seminarul teologic din Zădărnicești, în care elevii nu pot intra la admitere, fără a cotiza profesorilor bani puși într-un pomelnic.
Evident, mâna lungă a anticorupției s-a întins doar peste cele două. Asta, întru dinamica filmului și menținerea suspansului.
Urmărind cu sufletul la gură scenele din film, ca strănepot de protopop de Ciacova, am devenit brusc furios de modul trivial în care este prezentată Biserica Națională, un stâlp al identității poporului român.
„Noi ne hrănim cu trădarea, domnișoară procuror!”
Pentru a încheia sinopsisul filmului, nu putem să ne remarcăm tușa groasă a vocii lui Dorel Vișan, adus la Parchet, în calitate de martor: „Noi ne hrănim cu trădarea, domnișoară procuror! Vei înțelege, când vei crește mai mare!” Pentru ca expresia să prindă un contur dramatic, primarul Burducea i-a amintit duduii procuror, cum i s-a sinucis fratele în seminar.
Revenind la întâmplările recente: ciclul de patru întâlniri neașteptate, în mai puțin de-o săptămână, peste care a coborât furia presei de regiment – moment de intrigă maximă – pare decupat dintr-un scenariu de film.
Am fi interesați să auzim la ore de vârf și de maximă audiență dezvăluirile preotului Mega, dar mai ales cum a reușit să se agațe de steaua norocoasă, mirean fiind.
Să fie Ciprian Mega un sol de pace – singurul român temerar în stare să-l privească pe Putin în ochi sau asistăm la o acțiune amplă de poleire a regimului Putin?
Concluziile unui sfredelitor al adevărului
P.S. Afurisirea lui Mega, în presa cu epoleți, de către părintele Ciprian de la Patriarhie, îi crește celuilalt Ciprian (Mega) notorietatea. Pe civilul Bănescu, regizorul l-a făcut, în interviul cu Ion Cristoiu, patriarh.
Totuși, tratamentul la care a fost pus corpul bisericesc, lipsa de informații despre proveniența banilor pentru onorariile celebrilor Mickey Rourke și Anthony Delon (actorii nu vin pe bani de semințe), prezența lui Konstantin Malofeev, finanțatorul de sistem al regimului Putin, suspectat de apartenența la o ramură a Serviciului de Informații Externe a Rusiei (SVR), apropierea sa de directorul instituției Serghei Narîşkin, toate ne duc cu gândul că nimic n-a fost întâmplător. Rămâne ca timpul să ne dumirească.
VOCILE LUMII
Newsweek
Analistul militar, Alba Iulia Popescu, l-a identificat, în urmă cu aproape zece, pe Konstantin Malofeev, ca parte a războiului hibrid declanșat la acea vreme de Federația Rusă. În articolul “OBSERVAŢII PRIVIND ACTUALITATEA RĂZBOIULUI HIBRID. STUDIU DE CAZ: UCRAINA,” publicat în revista cotată ISI, Impact strategic – numărul 4[53]/2014.
Articolul de cercetare științifică îl vizează și pe omul de afaceri rus, Konstantin Malofeev, ca principalul finanțator al separatiștilor ruși din Crimeea. Mai mult, el ar fi fost artizanul reuniunii de la Viena a partidelor eurosceptice (2014), cu prilejul comemorării de 200 de ani de la crearea Sfintei Alianţe.
”Malofeev are conexiuni cu serviciile de securitate ruseşti fiind acuzat de finanţarea şi organizarea forţelor pro-ruse implicate în mişcările separatiste din Donetk, estul Ucrainei 25. Încrengătura este mult mai complexă. La întâlnirea de la Viena au participat diverse personaje influente din lumea politică şi a afacerilor europene, precum prinţul Sixtus Henry de Bourbon-Parma, Serge de Pahlen, soţul Margheritei Agnelli, moştenitoarea imperiului Fiat şi reprezentantul unei grupări financiare din Geneva, naţionalişti croaţi, georgieni, flamanzi, unguri,” mai scrie autoarea. Ea prezintă situațiile bugetare excepționale ale unor partide europene, bănuite de legături strânse cu Moscova.
