În ultima sesiune plenară din legislatura actuală, Parlamentului European a votat primul act legislativ al UE privind violența împotriva femeilor și violența domestică, care deschide calea pentru sancţiuni armonizate în cele 27 de ţări membre.
Această directivă oferă un cadru pentru prevenirea și combaterea violenței la nivelul întregii Uniuni Europene.
Astfel, aceasta consolidează anumite măsuri deja existente, dar și introduce alte noi măsuri primordiale în combaterea violenței: definirea unor noi infracțiuni (căsătorie forțată, mutilare genitală), infracțiuni cibernetice (cyberbullying, divulgarea informațiilor private, hărțuirea online, cyber-flashing), dar și introducerea unor circumstanțe agravante (dacă infracțiunea a fost săvârșită împotriva unei persoane publice, jurnalist sau apărător al drepturilor omului).
„Această directivă arată clar că suntem responsabili să găsim soluții pentru combaterea violenței împotriva tuturor femeilor. Totodată, suntem responsabili să lucrăm în continuare la ea, întrucât nu definește violul, mai ales din prisma lipsei consimțămânului, însă este un prim pas în respectarea cu adevărat a femeilor. Nu trebuie uitat că în România, avem o creștere alarmantă a cazurilor de violență împotriva femeilor, inclusiv domestică. Datele ne arată o situație îngrijorătoare, având în vedere că 81% dintre victimele infracțiunii de lovire sau alte violențe sunt femei, în timp ce 90% dintre autori au fost bărbați. De asemenea, numărul plângerilor penale pentru infracțiuni privind violența domestică s-a dublat (amenințarea, agresiunea sexuală), sau chiar triplat (hărțuirea, act sexual cu un minor). Din cauza unei poze circulate ilegale, multe persoane ajung să își pună capăt zilelor, iar această directivă definește clar infracțiunile care se întâmplă în mediul online, pentru că știm că în ultimul timp a crescut numărul de infracțiunile din acest spațiu.
De aceea, aceste date ne fac datori să intervenim, să ajutăm toate femeile să fie în siguranță și, mai ales, respectate. Toți autorii acestor infracțiuni trebuie să răspundă, iar această directivă tocmai asta va face”, a declarat europarlamentarul independent Nicu Ștefănuță.
România, împreună cu celelalte state membre vor avea la dispoziție trei ani pentru a pune în aplicare dispozițiile din această directivă.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!