Economia Uniunii Europene va fi afectată dacă va intra într-o ”cursă a subvențiilor” cu Statele Unite(SUA) și China, avertizează un oficial din cadrul Fondului Monetar Internațional (FMI), recomandând aprofundarea integrării economice în spațiul comunitar, conform cotidianului Financial Times, potrivit gandul.ro.
Conform evaluărilor FMI, economia UE ar încetini cu 0,6% dacă ar încerca să adopte subvenții pentru a imita Legea Reducerii Inflației din SUA, prin care Administrația Joe Biden oferă stimulente, inclusiv credite fiscale, de 369 de miliarde de dolari pentru tehnologiile ecologice.
Însă UE ar avea o creștere economică de 7,0% dacă ar elimina 10% din barierele comerciale interne, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional.
”Fiind o economie deschisă, primul sfat adresat Europei este să nu devină protecționistă. Protecționismul va genera probleme mondiale, iar o cursă a subvențiilor nu este în interesul Europei”, afirmă Alfred Kammer, directorul FMI responsabil de zona Europei, într-un interviu acordat FT.
Uniunea Europeană nu a propus o schemă similară cu Legea americană pentru Reducerea Inflației, dar, în contextul crizei pandemiei, Bruxellesul a suspendat multe dintre reglementările care limitau ajutoarele de stat, iar în 2023 a facilitat furnizarea de subvenții pentru tehnologii ecologice.
FMI a constatat că volumul subvențiilor care afectează relațiile comerciale a crescut cu două-treimi în Uniunea Europeană în perioada 2021-2023, comparativ cu perioada de trei ani anterioară.
”Există tendința de a încerca să ajuți cele mai performante firme naționale. Dar apar calcule greșite privind mobilizarea capitalului, dacă favorizezi o companie în detrimentul alteia”, explică Alfred Kammer.
Oficialul FMI recomandă Uniunii Europene să armonizeze piața comunitară pentru a stimula creșterea economică.
”Productivitatea este principalul factor. Statele Unite au o piață internă integrată, iar în Europa sunt necesare progrese. Acesta este răspunsul la toate presiunile externe”, a insistat Alfred Kammer.
Într-un raport de evaluare, FMI avertizează că ”reacțiile necoordonate la presiuni structurale externe precum fragmentarea comerțului ar putea perturba piața internă a UE”.
Mario Draghi, fost premier al Italiei și fost președinte al Băncii Centrale Europene, a recomandat, într-un solicitat de Comisia Europeană, transformări ”radicale” ale Uniunii Europene, la nivel politic și economic, în industria energiei, în sistemul social și în materie de apărare, pentru a face față competiției cu SUA și China.
”Avem nevoie de o Uniune Europeană care să fie pregătită pentru lumea de astăzi și de mâine. (…) Procesul nostru decizional și metodele de finanțare au fost concepute pentru lumea de ieri, anterioară crizei Covid, anterioară războiului din Ucraina, a crizei din Orientul Mijlociu, înainte de reizbucnirea rivalităților între marile puteri. Uniunea Europeană nu are strategii pentru a răspunde acțiunilor Statelor Unite și Chinei”, a avertizat fostul președinte al BCE, cerând avansarea integrării europene.
Date Eurostat: România, printre țările cu cea mai puternică contracție a economiei din UE
Produsul Intern Brut (PIB) al Zonei euro şi Uniunii Europene a stagnat, în ultimul trimestru din 2023, comparativ cu trimestrul al treilea, însă România se numără printre ţările-membre cu cea mai puternică contracţie a economiei, de la un trimestru la altul.
Potrivit datelor publicate, vineri, de Eurostat, Danemarca (2%), Croaţia (1,3%) şi Slovenia (1,1%) au consemnat cele mai mari creşteri ale PIB, în ultimul trimestru din 2023, faţă de trimestrul anterior.
La polul opus, cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Irlanda (-3,4%), Estonia şi Finlanda (ambele cu o contracţie de 0,7%) şi România (-0,5%). În cazul României, contracţia de 0,5% din trimestrul IV vine după un avans de 1% în trimestrul III, precum şi un avans de 1,4% în trimestrul II.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
