Fondul Monetar Internaţional (FMI) a colectat miliarde de dolari în taxe de la cei mai mari debitori ai săi, o practică penalizatoare pentru cei care au cea mai mare nevoie. Acum, odată cu reumplerea vistieriei şi dobânzile ridicate, creditorul global de ultimă instanţă ia în considerare acordarea unei pauze, transmite Bloomberg.
Săptămâna trecută, FMI a dat publicităţii un comunicat în care spune că „un număr” de membri ai Board-ului sunt deschişi la revizuirea politicilor privind suprataxele, respectiv taxele percepute statelor ce se împrumută mai mult decât cota alocată sau au nevoie de mai mult timp pentru achitarea împrumutului. Ratele au depăşit 8% la unele împrumuturi, povara de peste şase miliarde de dolari fiind resimţită de o serie de ţări, inclusiv Argentina, Egipt şi Ucraina.
Luiz Inacio Lula da Silva, liderul Braziliei, ţara care deţine anul acesta preşedinţia rotativă a G20, a promis să facă din reducerea taxelor principala problemă, pe fondul solicitărilor sale de reformare a sistemului financiar internaţional. Chuy Garcia, membru al Camerei Reprezentanţilor din SUA, intenţionează să reintroducă legislaţia din 2022 pentru revizuirea şi renunţarea la suprataxe, a anunţat biroul său.
FMI a descris taxele ca fiind o parte necesară a modelului său financiar, menit să descurajeze împrumuturile prea mari şi perioada prea lungă de achitare. Debitorii şi sprijinitorii lor spun că astfel se epuizează resursele necesare pentru lucruri esenţiale, cum ar fi alimentele şi îngrijirea sănătăţii.
Board-ul FMI vrea să discute problema la o reuniune programată în iunie, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Nu se ştie câţi membri ai Board-ului sprijină ideea reducerii suprataxelor.
„În această situaţie de furtună perfectă, este exagerat să te confrunţi cu astfel de suprataxe”. Acestea fac ca împrumuturile din alte surse, inclusiv China, să fi mai atractive şi riscă să scadă influenţa FMI, a apreciat Michael Galant de la think thank-ul Center for Economic and Policy Research.
Taxele se percep de ani, dar dobânzile mai ridicate pe plan global, în special de la Rezerva Federală a SUA şi Banca Centrală Europeană, fac ca rata totală la unele credite de la FMI să depăşească acum 8%, dublu faţă de nivelul de dinaintea pandemiei.
FMI, recomandări pentru România
Inflația încetinește, dar rămâne semnificativ peste ținta stabilită. Politica monetară ar trebui să rămână restrictivă până când există dovezi mai solide că inflația vine la banda de toleranță a Băncii Naționale a României, sunt de părere experții FMI.
În 2024, se proiectează o redresare a economiei, cu o creștere aproape de 3 la sută, pe măsură ce consumul, alimentat de salariile reale în creștere, și cererea externă, se întăresc. Inflația este așteptată să revină treptat în banda țintă până la sfârșitul anului 2025.
Cu toate acestea, creșterile salariale, în continuare cu două cifre, pot afecta scăderea inflației. Deficitul fiscal estimat pentru 2023 este de peste 5 la sută din PIB, mult peste nivelul inițial bugetat (4,4 la sută din PIB). Reforma sistemului de pensii se așteaptă să genereze costuri fiscale suplimentare semnificative de aproximativ 1,5 la sută din PIB în următorii ani.
Priorități de politici. Este necesară o consolidare fiscală eficientă pentru a restabili soliditatea finanțelor guvernamentale. Deficitele fiscale, estimate la 6 la sută, sau mai mult, ar trebui să scadă sub 3 la sută din PIB pe termen mediu pentru a stabiliza datoria publică. Pachetul fiscal din anul trecut a fost un pas în direcția corectă, dar ar fi necesar mai mult. FMI spune că veniturile fiscale ale României sunt mult sub nivelul țărilor similare, și prea mici pentru a susține serviciile publice la standardele UE. Prin urmare, nu există o cale realistă fără o reformă semnificativă a politicii fiscale.
Recomandările sunt: – Reforma impozitului pe venit: Eliminarea excepțiilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi și posibil prin introducerea impozitului progresiv pe venit. Reforma TVA: Creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor bunuri la rata standard. Taxe verzi: Introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau accize suplimentare pe combustibilii fosili. Taxe pe proprietate: Creșterea impozitării proprietății, dacă este posibil. Impactul reformei pensiilor: Dezvoltarea unui mecanism pentru a dilua efectiv povara fiscală rezultată din reforma pensiilor.
