Președintele Senatului, deci al doilea om în ierarhia statului român, generalul în rezervă Nicolae Ciucă, avertizează că, în contextul în care Rusia a invadat Ucraina, și românii trebuie să fie pregătiți de război, iar liderii politici trebuie să fie pregătiți să-și apere cetățenii.
Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a transmis un mesaj cu prilejul aniversării a 20 de ani de la intrarea României în NATO. În mesajul postat pe internet, Ciucă subliniază că NATO reprezintă „protecția oferită de cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie”. Totuși, Ciucă readuce în atenția românilor un proverb latin: „Cei care doresc pacea trebuie să fie pregătiți de război”. După cum se știe, Ciucă este general în rezervă iar în ultimii ani a fost șef al Statului Major al Apărării, ministru al Apărării și prim-ministru.
„Actualul context internațional dominat de invadarea Ucrainei de către Rusia lui Putin ne arată cât de mult contează apartenența la NATO. Protecția oferită de cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie ne-a adus stabilitate democratică. După două decenii, am devenit un pilon de securitate în regiune și un partener de încredere pentru aliații noștri. Un dicton latin spune că cei care doresc pacea trebuie să fie pregătiți de război. Dacă suntem responsabili, dacă suntem pregătiți să ne apărăm cetățenii, dacă suntem uniți și determinați, vom putea descuraja războiul”, a transmis Nicolae Ciucă în mesajul dedicat apartenenței României la NATO.
Mesajul președintelui Senatului a avut pe internet peste 700 de replici și peste 200 de redistribuiri. Interesant este faptul că sunt destule replici care îl contrazic pe Ciucă, minimalizând avantajele pe care România le-a obținut prin intrarea în Alianța Atlantică.
Generalul în rezervă Nicolae Ciucă, fost ministru al Apărării, a transmis acest mesaj exact în perioada în care Ministerul Apărării Naționale (MApN) a finalizat proiectul Legii apărării naționale. Până la aprobarea în Parlament a acestui proiect, în România rămâne în vigoare Legea apărării naționale care fusese aprobată în anul 1994. La momentul emiterii Legii 45 / 1994, România nu făcea parte nici din NATO nici din UE.
Viitoarea Lege a apărării naționale aduce o reglementare prin care “forțele destinate apărării” au dreptul să execute misiuni atât pe teritoriul statului român cât și în afara acestui teritoriu. Structurile “militare și nonmilitare” ale statului român primesc dreptul să execute misiuni nu doar în interiorul României ci și în afara teritoriului național, dacă acest lucru este necesar pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol. Militarii români vor putea executa misiuni în afara teritoriului național și pentru “contracararea amenințărilor hibride”. Chiar dacă militarii altor țări execută în mod curent misiuni de acest gen, România încă nu avea reglementat acest tip de acțiune. Legea apărării naționale, în varianta aflată încă în vigoare, cea din anul 1994, nu se referea la misiuni de luptă ale armatei în afara teritoriului României.
Acum câteva luni, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, abia numit în funcție, declara într-un interviu că trebuie reluată pregătirea populației pentru apărare, prin instruirea rezerviștilor voluntari. La acel moment, unul dintre cei care l-au criticat pe șeful SMAp a fost premierul Ciolacu. Șeful Executivului le-a garantat românilor că „nu vine niciun război”.
Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, fost ministru al Apărării, subliniază că NATO oferă României cea mai bună protecție din întreaga noastră istorie. Totuși, actualul context internațional este „dominat de invadarea Ucrainei de către Rusia” iar din acest motiv oficialii statului român trebuie să fie pregătiți să-și apere cetățenii, avertizează generalul în rezervă Nicolae Ciucă.
„Invadarea Ucrainei de către Rusia lui Putin ne arată cât de mult contează apartenența la NATO. Un dicton latin spune că cei care doresc pacea trebuie să fie pregătiți de război. Dacă suntem responsabili, dacă suntem pregătiți să ne apărăm cetățenii, dacă suntem uniți și determinați, vom putea descuraja războiul”
Nicolae Ciucă,
Președintele Senatului
Înainte ca Nicolae Ciucă să transmită acest mesaj, generalul Vlad, șeful Statului Major al Apărării, declarase că „populația României, la fel ca întreaga populație din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze și trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiți”. La acel moment, premierul Ciolacu l-a criticat, susținând că asupra României „nu vine niciun război”.
„Trebuie să anticipezi anumite lucruri, cum este acest sistem de voluntariat plătit, în care oamenii se instruiesc și învață basic-ul în arta apărării. E corectă abordarea. Dar nu trebuia dată cu toporul în contextul unui război de la frontieră, ca România să înțeleagă din acea știre – aoleu, vine războiul peste noi. Nu vine niciun război”
Marcel Ciolacu,
Prim-ministru
MApN a pus în dezbatere publică proiectul Legii apărării naționale, care după aprobare va înlocui o lege emisă în anul 1994, în vremea când România nu era membru NATO.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
