Nivelul de trai al nemților s-a prăbușit la cele mai mici cote de după anul 1950. Economia Germaniei s-a contractat cu 0,3 % în ultimele trei luni ale anului 2023 și este de așteptat ca aceeași dinamică a scăderii să se înregistreze și în primul trimestru din 2024. Două trimestre consecutive de scădere a producției sunt definite de economiști drept o recesiune tehnică. Dezastrul german este prezentat într-un Raport asupra stării economiei, realizat de doi foști consilieri ai cancelarilor germani.
În ultimii doi ani, industria germană a pierdut 7 % din valoarea netă. Până de curând, puterea Euro se baza pe mașinăria germană. Doi economiști, Weber și Krebs, au calculat că salariile nete ale nemților, măsurate în raport cu cele de dinainte de criză, au scăzut cu 4 %. Producția industrială, în termeni reali, raportată la sfârșitul anului 2023, a fost cu aproximativ 7 % sub tendința anterioară crizei pandemice. Salariile reale au scăzut cu 10 %, față de cele de dinaintea crizei COVID 19.
De ce e importantă Germania?
Produsele și serviciile s-au scumpit la cote alarmante, mai ales în țările mediteraneene. Dacă sudiștii trăiesc de pe urma turismului, nordicii strâng șurubul.
De ce vorbim mai mult despre Germania? În urmă cu doi ani, la Școala de vară de la Tusványos, un profesor papagal, conducător de doctorate la Universitatea București, recomanda studenților maghiari să se obișnuiască în viitor cu prețurile mari, fiindcă “luptăm în Ucraina.” Le-a dat exemplul că pasta de dinți folosește un compus chimic produs de rafinării. “Dacă prețul barilului va fi tot mai mare, și pasta de dinți se va scumpi,” concluziona, spre mirarea fragedului auditoriu, profesorul grăsuț, bine hrănit de stipendiile sorosiste. Ca reacție, un tânăr l-a întrebat: ce ne facem dacă se prăbușește economia Germaniei? Umflatul făuritor de doctorate n-a știut să răspundă. A dat-o înainte cu brieful de comunicare: “trebuie să ne înarmăm.” Evident că nu voi dezvălui numele butoiului de slănină, fiindcă el este reprezentativ pentru elita progresistă de la noi din România.
Renunțarea la gazul ieftin și relocarea industrială în SUA a multor fabrici
Prăbușirea economiei Germaniei și implicit a nivelului de trai a început în pandemie și a atins proporții îngrijorătoare după aruncarea în aer a conductei Nord Stream. Decizia guvernului semafor al Cancelarului Olaf Scholtz (așa cum a fost denumit după culoarea partidelor din coaliția aflată la putere), de a renunța la gazul ieftin, este principala cauză a contractării economiei și a scăderii nivelului de trai, zic specialiștii.
citește și: Războiul clanurilor: actori, regizori, gondolieri
Producţia industrială a scăzut cu 5,7 % în UE şi cu 6,7 % în zona euro în ianuarie, comparativ cu perioada similară din 2023, România numărându-se printre ţările membre cu cel mai sever declin, arată datele publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
România a avut cea mai mare inflație din Europa în anul 2023, relevă datele ultimului Raport. Dacă ne este permisă comparația, prețul unui pachet de unt este dublu în România față de Germania, la fel ca ciocolata. Doar că noi nu deținem supermarketuri în Germania. Ei au la noi și obțin profituri astronomice.
Coborând în zona balcanică, unde premierii se laudă cu creșteri economice fără a prezenta date concrete despre standardul de viață și colapsul financiar, BERD face o predicție uluitoare: ne mai trebuie șapte decenii să ajungem la standardele occidentale. Să-i plângem pe nemți? Ne e milă de ei, dar de noi ni se rupe sufletul.
Ne mai trebuie 70 de ani să ajungem Vestul din urmă
Standardele de trai în cele șase economii din Balcanii de Vest sunt mult sub cele din Uniunea Europeană (UE). Decalajul se reduce treptat, dar o recuperare completă ar putea dura, conform tendințelor actuale, 70 de ani sau mai mult, relevă ultimul Raport BERD.
Problema fundamentală este productivitatea scăzută în economie, anii de subvenții în economie, instituții slabe, o demografie nefavorabilă dezvoltării, un mediu de afaceri dificil și o piață volatilă, susțin economiștii Băncii centrale europene.“Europa se confruntă cu o „criză a competitivității, pe măsură ce SUA măresc decalajul de productivitate” – titra Financial Times, zilele trecute.
Administrația Joe Biden a oferit cele mai mari subvenții din istorie pentru relocarea unităților de producție din Europa în SUA, unde prețurile la energie și la carburant sunt mult mai mici decât în țările bătrânului continent.
Preocupați de drepturile și libertățile cărăbușilor, europenii nu sesizează esența
Falia dintre economia SUA și cea din Zona Euro se va adânci, pe măsură ce guvernele europene își vor mări cheltuielile de înarmare, majoritatea companiilor de producție a echipamentelor militare fiind din SUA. De fapt, prin NATO, se și recomandă achiziționarea de armament super performant, la prețuri astronomice. Dar de unde credeți că se finanțează războiul? Cum de un deputat ucrainean și-a achiziționat ultimul model de Rolls-Royce, pe care occidentalii îl privesc în vitrine? Acesta costă 600.000 de Euro. Pe rețele de socializare a apărut haștagul SlavăBiden.
Poate că europenii și-o merită. Există state preocupate de încălzirea globală, deși efectul de seră a scăzut cu 7 %, conform rapoartelor, de orele de educație sexuală în grădinițe, de noile tendințe culinare ale mișcării progresiste, de regurgitarea “toxică” a vacii, asta când majoritatea corporatiștilor, preocupați de climă, nu mângâie blana pisicii sau nu cumpără produse cu etichetă eco.
Cine să mai fie îngrijorat de premisele prăbușirii monedei europene?
La comanda Unchiului Sam, tinerii pensați și fetele cu botox sunt idiotizați prin multitudinea de gadgeturi. Ne paște un cor al robilor, dar nu ne temem. Încă mai există speranța nașterii unei noi mișcări, inițiată de Viktor Orban, gen #ocupambruxellesul! În aceste alegeri europarlamentare, patrioții au șansa unică de a răsturna progresiștilor masa-n cap.
VOCILE LUMII
Newsweek România
“Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că se va renunța la „Taxa pe Soare.” Asta după ce Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) condiţiona racordarea prosumatorilor la reţeaua de energie electrică de instalarea unui contor suplimentar faţă de cel instalat la limita proprietăţii, potrivit unui proiect de hotărâre aflat în dezbatere.
Instalarea, manoperă și echipament, costă circa 450 de euro și urma să fie suportată de operatorii de distribuție potrivit Asociaţiei Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie (APCE), care avertizează că „acest contor suplimentar va fi folosit pentru impunerea “Taxei pe Soare,” conform Newsweek. Ulterior ministrul a revenind spunând că se renunță la taxă. Păi nici nu era, decât în mintea birocraților.
